Pe da vin dal a mud, huy fad a sou dify ;
ded aman o harhand, pe o pou voair o fry ;
ja det(e) aman money hac [ive] arhand guen,
a groed se prontamand, pe me dorou o pen.
1265 Penos, jnpertinand ? ne gredchen berfiquen
evige ar sord dach breman en volerien ;
no pou qued ma arhand, me a bromed dach se,
pe ecollou eunan a hanomb e uué.[1]
Din e (a)r pes sou guenach, o hinor, o harhand,
1270 a me a rey ma gis, pa noch quer sufisand,
(allon), dispaqued [hu] o stal, pe me ja da ober,
hac ereomb eun dans, eb canan, na soner.[2]
Quen ma hey ma jnor, e coly da vué ;
me blantou ma hontel, selerad, es hine.
1275 Pe da vin misirab, salopen jfronted,
gand an dioul (a) gredan o heus hoaind da voned ;
ma hleue (a) sou eun tam jroc[h] vid o contel,
daled eta, infam, ase reinqued meruel ;
mo pige consanted, a bet muoch tretab,
1280 no pige qued dober nebon ous eun jngrad.
[Mes] maro jen ehe [dija], voair a voelan,
en tual dar hleun [se] ered din eflantan.
Breman etol aney er parc ; eur peisand
a deu gand an end.
Ared ase diustu, pod ar porpand lien,[3]
mar auanses eur pas, me a dorou da ben ;