călugăriță

Romanian

FWOTD – 4 November 2023

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic калоугерица (kalugerica). By surface analysis, călugăr (“monk”) +‎ -iță. First attested in 1682.

Pronunciation

• IPA^(key): /kəˈlu.ɡə.ri.t͡sə/, (alternative) /kə.lu.ɡəˈri.t͡sə/
• Rhymes: -uɡərit͡sə, -it͡sə
• Hyphenation: că‧lu‧gă‧ri‧ță

Noun

călugăriță f (plural călugărițe, masculine equivalent călugăr)

1. nun

   Synonyms: maică, măicuță

   • 1894, Ioan Slavici, “Maica Aegidia [Sister Aegidia]” (chapter 2), in Mara; published serially in Vatra, year 1, number 2, Bucharest, page 46:

     Maica Aegidia era cea maĭ fericită d’intre călugărițele de pe țĕrmul stêng al rîuluĭ.

     [Maica Aegidia era cea mai fericită dintre călugărițele de pe țărmul stâng al râului.]

     Sister Aegidia was the happiest of the nuns on the left bank of the river.

2. praying mantis
   • 1983 August 20, Artur Silvestri, Luceafărul‎^[1], year 26, number 33, Bucharest, page 7:

     Între timp, se dovedise că Ioana e o persoană de categoria „călugăriței“, atrăgînd bărbații spre a-i „devora“.

     Meanwhile, it turned out that Ioana was a person of the sort of the “praying mantis”, luring men in order to “devour” them.

   • 2021, Alina Cârâc, transl., Portofoliul fugii‎^[2], Bucharest: Humanitas, translation of The Flight Portfolio by Julie Orringer, →ISBN:

     Pe masă […] stăteau două borcane mari de farmacie, în care Breton înmagazinase aproape o duzină de călugărițe.

     On the table […] there stood two large apothecary jars, in which Breton had stored almost a dozen praying mantises.

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	călugăriță	călugărița		călugărițe	călugărițele
genitive-dative	călugărițe	călugăriței		călugărițe	călugărițelor
vocative	călugăriță, călugărițo			călugărițelor

References

• călugăriță in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)