deosebi
Romanian
editEtymology
editFrom de + osebi, itself from Old Church Slavonic особити (osobiti).
Pronunciation
editVerb
edita deosebi (third-person singular present deosebește, past participle deosebit) 4th conjugation
- to discern, differentiate, discriminate
- Synonym: distinge
- (reflexive) to differ
Conjugation
edit conjugation of deosebi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a deosebi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | deosebind | ||||||
past participle | deosebit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | deosebesc | deosebești | deosebește | deosebim | deosebiți | deosebesc | |
imperfect | deosebeam | deosebeai | deosebea | deosebeam | deosebeați | deosebeau | |
simple perfect | deosebii | deosebiși | deosebi | deosebirăm | deosebirăți | deosebiră | |
pluperfect | deosebisem | deosebiseși | deosebise | deosebiserăm | deosebiserăți | deosebiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să deosebesc | să deosebești | să deosebească | să deosebim | să deosebiți | să deosebească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | deosebește | deosebiți | |||||
negative | nu deosebi | nu deosebiți |