finic

Romanian

Noun

finic m (plural finici)

1. Obsolete form of fenix.

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	finic	finicul		finici	finicii
genitive-dative	finic	finicului		finici	finicilor
vocative	finicule			finicilor

References

• finic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN