mântuire

Romanian

Etymology

From mântui +‎ -re.

Noun

mântuire f (plural mântuiri)

1. saving (religious)

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	mântuire	mântuirea		mântuiri	mântuirile
genitive-dative	mântuiri	mântuirii		mântuiri	mântuirilor
vocative	mântuire, mântuireo			mântuirilor