prii

Estonian

Etymology

From Middle Low German vri. Compare English free.

Adjective

prii (genitive prii, partitive priid, comparative priim, superlative kõige priim)

1. free

   Orjad lasti priiks.

   The slaves were let free.

2. free (of cost)

   Tal on prii korter.

   He has a free apartment.

Declension

Declension of prii (ÕS type 26/koi, no gradation)
		singular	plural
nominative		prii	priid
accusative	nom.
	gen.	prii
genitive			priide
partitive		priid	priisid
illative		priisse	priidesse
inessive		priis	priides
elative		priist	priidest
allative		priile	priidele
adessive		priil	priidel
ablative		priilt	priidelt
translative		priiks	priideks
terminative		priini	priideni
essive		priina	priidena
abessive		priita	priideta
comitative		priiga	priidega

Synonyms

• vaba

Romanian

Etymology 1

Borrowed from Old Church Slavonic приꙗти (prijati), from Proto-Slavic *prijati. Compare Serbo-Croatian prijati.

Pronunciation

• IPA^(key): /priˈi/

• Audio:

  (file)

• Rhymes: -i
• Hyphenation: pri‧i

Verb

a prii (third-person singular present priește, past participle priit) 4th conjugation

1. (intransitive, also impersonal) to be beneficial, favourable, make for good conditions [with dative]

   Synonym: (chiefly regional) tihni

   • 1814, Vasile Coloși, transl., Cathechismul cel mic istoricesc […] ‎^[1], Buda, translation of Catechisme Historique, contenant en abregé l’histoire sainte et la doctrine Cretienne by Claude Fleury, page 177:

     Ꙟ҆нсъ прекꙋ́м че́й мо́рцй неми́ка нꙋ май мѫнѫ́нкъ, шѝ прекꙋ́м мѫнкъ́рнле, ка́ре че́лѡр ᲃънъто́шй ле прїе́ск, че́лѡр бо́лнавй ле ᲃтри́къ, […]

     Însă precum cei morți nemica nu mai mânâncă, și precum mâncările, care celor sănătoși le priesc, celor bolnavi le strică, […]

     But just as the dead do not eat anything anymore, and just as the foods which are beneficial to the healthy harm the sick, […]

   • 1875 February, Mihai Eminescu, “Făt-Frumos din tei [Prince Charming of the linden tree]”, in Iacob Negruzzi, editor, Convorbiri Literare, year 8, number 11, Iași, page 443:

     ― Știu mai bine ce-ți priește
     Las’ de-a lumei ori ce gănd
     Măni in zori de zi pleca-vom
     Cătră schitul vechiu și sfănt.

     [―Știu mai bine ce-ți priește;
     Las’ de-al lumii orice gând,
     Mâni în zori de zi pleca-vom
     Către schitul vechi și sfânt.]

     “I know better what’s good for you;
     Leave any wordly thought behind,
     Tomorrow at the break of dawn we shall set off
     For the old and holy hermitage.”

   • 1955, Traian Săvulescu et al., editors, Flora Republicii Populare Romîne [Flora of the Romanian People’s Republic], volume 3, page 385:

     După experiențele sovietice, Lubițul crește bine și pe soluri sărate, unde cerealelor nu le priește.

     According to Soviet experiments, Camelina sativa grows well even on saline soils, where grain does not thrive.

     (literally, “where it does not make for good conditions for grain”)

   • 2014, Mihaela Ghiță, transl., Portretul artistului ca tânăr câine‎^[2], Bucharest: Polirom, translation of Portrait of the Artist as a Young Dog by Dylan Thomas, →ISBN, page 111:

     Mă duc imediat la culcare. Nu-mi priește frigul.

     I’m going to bed at once. The cold does me no good.

2. (intransitive, also impersonal, by extension, informal) to be enjoyable to someone [with dative]
   • 1972, Rodica Ojog-Brașoveanu, Spionaj la mănăstire [Spying at the abbey], Bucharest: Editura Militară, page 177:

     Lasă să-ți priască biftecul.

     Let yourself enjoy the beefsteak.

     (literally, “Allow the beefsteak to be enjoyable to you.”)

   • 1996 September 26, Pitigoi, “...Si baba se piaptana!”, in soc.culture.romanian‎^[3] (Usenet):

     […] trebuie sa-i spunem ca tinerilor le prieste mai tare un joc la calculator decat plimbarea cu un cal.

     [ […] trebuie să-i spunem că tinerilor le priește mai tare un joc la calculator decât plimbarea cu un cal.]

     […] we need to tell him that young people get more enjoyment out of a computer game than from taking a ride with a horse.

     (literally, “a computer game is enjoyable to young people more…”)

   • 2005, Fraga Cusin, transl., Doamna și licornul, Bucharest: Polirom, translation of The Lady and the Unicorn by Tracy Chevalier, →ISBN, page 82:

     Hai s-o lăsăm, dar fie să nu-i priască seara.

     Let’s let her be, but may she not enjoy the evening.

     (literally, “may the evening not be enjoyable to her”)

   • 2005 December 20, Stelian Tănase, “Chermeza [The shindig]”, in Gazeta de Sud, number 3298, Craiova, page 1:

     Trebuia un mesaj de unitate la sfârșit de an ca să ne priască de sărbători.

     There had to be a message of unity for the year’s end so that we may enjoy ourselves near the holidays.

     (literally, “so that it might be enjoyable to us near the holidays”)

3. (intransitive, sometimes transitive, now rare) to be favourable or good to someone [with dative or transitive]
   • c. 1500, Schei Psalter, folio 64^v:

     є҆​є҆ᲂу̏​мишелᲂусе̏​ши​мᲇсерꙋ,дн҃ᲂѵⷧ҇​преѧ҆щеми.

     E eu mișelu-sŭ și measerŭ, Domnul preiaște-mi.

     But I am poor and needy; show me favour, Lord. (Psalm 39:18)

   • 1743, Duca Sotiriovici (publisher), Psaltirion a prorocului și împăratului David [Psaltery of the prophet and emperor David]‎^[4], Iași, preface, unnumbered page:

     Аре датори́е фи́еще ка́реле ве́ри кꙋ чѐ ми́жлок꙽ а҆р пꙋтѣ̀ съ фа́къ фоло́сь па́трией лꙋ́й, пеньтрꙋ къ́чи ѧ҆̀ ꙟ҆ль прие́ще ши́ль хръне́ще ѧ҆́ ꙟ҆л꙽ чинстѣ́ще шиль пъꙁѣ́ще.

     Are datorie fiește carele veri cu ce mijloc ar putea să facă folos patriei lui, pentru căci ea îl priește și-l hrănește, ea îl cinstește și-l păzește.

     Every one has the duty to be of help to his motherland by any means he can, for it is she that is good to him and feeds him, she gives him honour and protects him.

   • 2016 May 26, Armand Goșu, quotee, Radio Free Europe Moldova‎^[5]:

     Sunt politicieni la Chișinău priiți de Moscova, ei primesc, cu siguranță, la plecare de pe Șeremetevo o listă, to-do list […]

     There are in Chișinău politicians favoured by Moscow, they receive, without a doubt, upon departure from Sheremetyevo a list, a “to-do list” […]

4. (transitive, obsolete) to wish something good for someone [with dative]
   • 1678, Varlaam, Cheia înțelesului [The key of understanding]‎^[6], Bucharest, preface, unnumbered page:

     Тꙋтꙋро́рь правосла́вничилорь крещи́ни,​ка́рїи съ́нть нъскꙋ́ци ꙟ҆трꙋ​ли́мба но́астръ рꙋмънѣ́скъ сънъта́те спⷭ҇нїе,​ро́агѫ ши прїѧще кꙋ то́атѫ и҆́нема:⁓

     Tuturor pravoslavnicilor creștini, carii sunt născuți întru limba noastră rumânească sănătate, spăsenie roagă și priiaște cu toată inema.

     To all the Orthodox Christians which are born into our Romanian people he wishes and prays for health and repentance with all his heart.

Conjugation

    conjugation of prii (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a prii
gerund			priind
past participle			priit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	priesc	priești	priește	priim	priiți	priesc
	imperfect	priam	priai	pria	priam	priați	priau
	simple perfect	priii	priiși	prii	priirăm	priirăți	priiră
	pluperfect	priisem	priiseși	priise	priiserăm	priiserăți	priiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să priesc	să priești	să priască	să priim	să priiți	să priască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		priește			priiți
	negative		nu prii			nu priiți

Derived terms

• prielnic
• priincios
• priință
• priit
• priitor

Etymology 2

Pronunciation

• IPA^(key): /ˈprij/
• Rhymes: -ij

Adjective

prii m pl

1. nominative/accusative masculine/feminine plural of priu

Further reading

• prii in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)
• Iorgu Iordan, Alexandru Graur, Ion Coteanu, editors (1978), Dicționarul Limbii Române‎^[7], volume 8, part 5, Bucharest: Academy of the Socialist Republic of Romania, page 1414