Lenghe inglese

(Indreçât ca di Inglês)

L'inglês (non natîf English) e je une lenghe gjermaniche ocidentâl che e je la lenghe dominante tal Ream Unît, tai Stâts Unîts e intun grum di nazions dal Commonwealth come Australie, Canadà, Malte, Gnove Zelande e altris ex coloniis inglesis.

L'inglês (non natîf English) e je une lenghe gjermaniche ocidentâl che e je la lenghe dominante tal Ream Unît, tai Stâts Unîts e intun grum di nazions dal Commonwealth come Australie, Canadà, Malte, Gnove Zelande e altris ex coloniis inglesis. Dome il cinês e l'Hindi e an plui fevelants, e il spagnûl al è scuasit a la pari. L'inglês e je ancje la lenghe plui fevelade di chês gjermanichis, e al ven doprât come lenghe franche in tancj paîs, par vie de influence militâr, economiche e culturâl prime dal Imperi inglês e daspò, soredut tal XX secul, dai USA. La difusion de lenghe e je stade judade ancje dal cine, de musiche, de sience e tai ultins timps di Internet, par cui aromai e je plui studiade come seconde lenghe, ancje se lis altris lenghis coloniâls come il spagnûl e il francês a mantegnin une cierte impuartance in cualchi part dal mont. Vuê si scugne cognossi l'inglês intune une vore di cjamps lavoratîfs.

L'inglês al è dividût in tancj dialets diferents, di cui i plui cognossûts a son l'inglês american e l'inglês britanic, cun l'ultin che al è ancjemò considerât la variant standard di imparâ.

Tal pont di viste dal vocabolari, al è interessant viodi come, ancje se lis peraulis base a son gjermanichis, la influence dal latin e dal francês e je stade grande: lis peraulis di origjin francês a son il 28%, chês di origjin latine il 28%, chês di divignince gjermaniche dome il 25%.

Vichipedie
Vichipedie
E esist ancje une edizion par inglês de Vichipedie
  NODES
INTERN 1