Ert de ziplé te Gherdëina

Articul per Ladin Gherdëina

L'ert dl ziplé ie mo aldidancuëi viva te Gherdëina y va ndëur al 1600, cun influenzes che univa n pert da Persenon y n pert da Unieja. L prim scultëur cunesciù te Gherdëina ie Christian Trebinger che bonamënter ova studià a Persenon. La familia plu mpurtanta de scultëures di primes seculi, na vëira dinastia artistiga, fova chëla di Vinazer. Danter chisc ie Martin Vinazer stat per ot ani a Unieja y a Roma. La testemunianzes de ert sacrala di primes scultëures possa unì amiredes tl Museum Gherdëina a Urtijëi.

Do y do se à svilupà na lingia de artisć y de families che se dajova ju cun chësc lëur, che ne tulova nia mé ite l'ert sacrala, ma se slargiova nce ora ala produzion de figures de genre sciche pitoc o caioc, de curnijes nduredes y zipledes, de cosses da se tripé y nscì inant. Ala fin dl dejedotesim secul se à te Gherdëina dassën svilupà l ziplé la chiena y truepa ëiles che laurova sul puntl a fé zandli ova lascià chësc ert per scumencé a ziplé dantaldut la pitla scultures y chiena.

Statua de San Antone de Padua zipleda da Ludwig Moroder tla dlieja de San Durich a Urtijëi

Ma la pert plu artistiga restova mpò scialdi mpurtanta, daujin ala produzion seriala, y se urientova al stil di tëmpes.

Nscila pudons usservé n svilup mpurtant tl ert dl ziplé te Gherdëina cun la fundazion de na scola de dessëni cun Jakob Sotriffer y pona dla prima scola d'ert, tlameda "Cademia" tl segondo mez dl otcënt, che da scola privata deventerà cun l tëmp na scola recunesciuda dal guviërn de Viena.

Via per l otcënt se ova svilupà n stil particuler te Gherdëina, na forma de stil Nazaren, a chëla che se ispirova truepes scultëures de chëi tëmpes. Permò ti ani danter la doi gran vieres ie unì a sl dé n muvimënt plu modern y stilisà danter i artisc' dla valeda. N pert se tratovel de influenzes dl Blut und Boden y dl Espressionism tudësch, n pert de influsc neoclassics talians. Chësc mudamënt[1] de stil ie scialdi l contribut dat dal diretëur dla scola d'ert da ntlëuta Guido Balsamo Stella dal 1924 al 1927 ma che à messù se'n jì per ntervënt di ferlëigheri che ne ulova nia n svilup massa modern de l'ert[2]. Tl 1920 ie unida metuda su a Urtijëi la Lia Mostra d’Ert che à nce scialdi judà l svilup dl ert te Gherdëina.

Do na crisa scialdi sterscia de dut l artejanat de Gherdëina ti ultimi dejeneies, n pert per gauja dla produzion urientela y n pert per la mudazions dl gusto y dl stil modern, ie na nueva scola de artisć scultëures de Gherdëina tl lëur de se fé valëi, cun lëures iperrealisć o nce defin particulers, ma belau for ispirei a na re-scuvierta dl corp uman.

Literatura

mudé
  • Vinzenz Mussner: Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri. Calënder de Gherdëina, Urtijëi 1981 pl. 101. Articul da liejer online.
  • Vinzenz Mussner: Scultëures y zipladëures a Urtijëi. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 37
  • Vinzenz Mussner: Tanc laurova pa tl artejanat dl ziplé zacan y tanc ncuei?. Calënder de Gherdëina 1983, pl. 60-75.
  • Walter Kaslatter: 40 ani mostra permanënta „Art 52". Calënder de Gherdëina 2011, pl. 155-156.
  • Stefan Kaslatter: N stude sun 1 artejanat artistici! de Qherdëina. Calënder de Gherdëina 2011, pl. 157-162.
  • Wolfgang Moroder: Scultëures de Gherdëina jic ora de nosta valeda: Marcion Malsiner a Unieja. Calënder de Gherdëina 2011, 183-185.

Cëla ënghe

mudé
  1. Pepi Moroder: Trëi scultëures de Gherdëina, morc te si plu biei ani, Vinzenz Peristi, J. Batista Walpoth, Prof. Anton Anderlan. Calënder de Gherdëina 1955. Union di Ladins de Gherdëina. Urtijëi 1955. p. 46
  2. Sofia Stuflesser: 100 ani Circolo – Lia Mostra d’Ert. Calënder de Gherdëina 2020, pl. 161
  NODES