Biserica evanghelică din Hoghilag
| Ansamblul bisericii evanghelice | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Localitate | sat Hoghilag; comuna Hoghilag |
| Țara |  România |
| Adresa | 1 |
| Edificare | |
| Data finalizării | sec. XIV - XIX |
| Clasificare | |
| Cod LMI | SB-II-a-B-12399 |
Modifică date / text  | |
Biserica evanghelică din Hoghilag este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Hoghilag, comuna Hoghilag.[1]
Ansamblul este format din următoarele monumente:
- Biserica evanghelică (cod LMI SB-II-m-B-12399.01)
- Turn-clopotniță (cod LMI SB-II-m-B-12399.02)[2]
Localitatea
modificareHoghilag (în dialectul săsesc Halwelajen, Halvelâjn, în germană Halvelagen, Halwelagen, Halwelegen, Halwelägen, Helvlegen, Halwlagen, în maghiară Holdvilág, Nagyholdvilág) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1317[3]. Localitatea obținea, la mijlocul secolului al XIV-lea, statutul de sat liber pe Pământul Crăiesc în Scaunul Sighișoara.
Biserica
modificareÎn 1446 este menționată o biserică cu hramul Sfânta Maria. În 1828 este construită o biserică nouă, având tavan drept și un cor cu absidă semicirculară, acoperită cu o boltă avela. După 10 ani biserica este dotată cu mobilier: altar, amvon, cristelniță și orgă. Din vechea cetate bisericească, așa cum era înfățișată într-un desen de Martin Schlichting, s-a păstrat doar turnul clopotniță[4].
Note
modificare- ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Hermann Fabini, pag.175
- ^ Hermann Fabini, pag.175
Bibliografie
modificare- Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
- Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
- Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
- Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
- Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
- Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
- Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
- Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
- Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
- Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
- George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
- Țiplic Crîngaci Maria Emilia, PINTER Zeno Karl, Țiplic Ioan-Marian, Biserica evanghelică din Ruja, în Arhitectura religioasă medievală din Transilvania, III, 2004.
- Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
