Codru grădinărit
Codrul grădinărit este un codru format din arbori de vârste diferite (plurieni) și dimensiuni diferite. În codru grădinărit, lucrările de îngrijire au un caracter continuu și se execută concomitent cu tăierea selectivă a unor arbori sau grupe mici de arbori ale căror grosimi au depășit un anumit diametru, ceea ce imprimă un caracter permanent procesului de exploatare - regenerare și lucrărilor de îngrijire, în vederea realizării și menținerii unei structuri pluriene.[1][2][3][4][5]
Există două feluri de codru, care diferă esențial din punct de vedere al exploatării lui: codrul regulat și codrul grădinărit. În codrul regulat majoritatea arborilor au dimensiuni apropiate și vârste apropiate (arbori relativ echieni), cu diferențe mai mici de 20 de ani intre ei, ceea ce înseamnă că regenerarea pădurii s-a produs într-un interval scurt de timp, după exploatarea pădurii bătrâne. Avantajul principal este ușurința exploatării, adică se pot tăia în câteva etape toți arborii, regenerând apoi pădurea la loc. Codrul grădinărit e apropiat de modelul natural al pădurii, adică în pădure există permanent arbori de toate vârstele, împrăștiați uniform sau în grupuri, de la puieți până la arbori bătrâni. Regenerarea lor are loc permanent, când un arbore bătrân este tăiat, alți arbori tineri cresc în locul lui. Avantajul principal este că pădurea este permanent păstrată, iar echilibrul ecologic este mult mai bun.[1]
Există și alt tip al structurii codrului – codru cvasigrădinărit care include arborete a căror distribuție a numărului arborilor pe categorii de diametre este intermediară celor de tip regulat și grădinărit; arboretele se caracterizează prin prezența unui număr mare de arbori de dimensiuni mijlocii (asemănător codrului regulat), dar și subțiri (ca în grădinărit).[6]
Codrul grădinărit este cel mai intensiv tratament aplicat în pădurile din România. Subunitățile de codru grădinărit însumate la nivel național ocupă o suprafață de 54394,0 ha reprezentând circa 0,86 % din fondul forestier al României.[7] Studiul tratamentului codrului grădinărit i-a preocupat în ultimii 50 de ani pe silvicultorii români de vază, semnificative fiind cercetările în domeniu efectuate de Rucăreanu (1953),[8] Popescu-Zeletin și Amzărescu (1953),[9][10][11] Toma (1957),[12] Carcea (1961),[13] Giurgiu (1964),[14] Leahu (1969, 1971),[15][16] Dissescu (1989),[2] Guiman (2007).[17]
În franceză termenul echivalent al codrului grădinărit este futaie jardinée, în germană Plenterwald, în engleză selection forest, în rusă выборочный высокоствольник.[18]
Note
modificare- ^ a b Liviu Nichiforel. Silvicultură II. Suceava 2018-2019
- ^ a b „R. Dissescu, A. Sava, I. Florescu. Contribuții la studiul eficacității economice a codrului grădinărit. Analele ICAS. Volumul 26 (1), 1968, 441-476” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Gabriel Duduman. Considerații cu privire la aplicarea codrului grădinărit. Analele Universității ,,Ștefan Cel Mare” Suceava Secțiunea Silvicultură Serie nouă, Nr. 2/2006, 77-88
- ^ I. Vlad. Îngrijirea și conducerea arboretelor de tip grădinărit și clasificarea arborilor din aceste arborete. Revista Pădurilor, Anul 98,1983, Nr. 2, 58-61
- ^ Costea C. Codrul grădinărit. București, Editura Agro-silvică, 1962
- ^ Ioan Iancu. Mică enciclopedie a pădurii. Editură Științifică și Enciclopedică București, 1982
- ^ Gabriel Duduman. Rezultate ale aplicării codrului grădinărit în arboretele din ocoalele silvice Văliug și Sinaia - studii de caz. Revista Pădurilor, Anul 123, 2008, Nr. 3, pp. 9-19
- ^ Rucăreanu, N., 1953. Amenajarea codrului grădinărit. Revista pădurilor nr. 10-12.
- ^ Popescu-Zeletin, I., Amzărescu, C, 1953. Premisele unei metode pentru amenajarea pădurilor grădinărite. Revista pădurilor nr. 10, pp. 19-24.
- ^ Popescu-Zeletin, I., Amzărescu, C, 1953. Premise pentru metoda pădurii grădinărite. Tipurile de structură grădinărite. Revista pădurilor nr. 11 , pp. 8-10.
- ^ Popescu-Zeletin, I., Amzărescu, C, 1953. Schița unei metode de amenajare pentru codrul grădinărit. Revista pădurilor nr. 12, pp. 12-15.
- ^ Toma, G.T., 1957. Procedeu de stabilire a posibilității în codrul grădinărit. Revista pădurilor nr. 11, pp. 724-731.
- ^ Carcea, F., 1961. În legătură cu amenajarea și gospodărirea pădurilor virgine și cvasivirgine. Revista pădurilor Nr. 5, București, pp. 278-282.
- ^ Giurgiu, V., 1964. În problema determinării volumului și creșterii curente la arboretele pluriene. Revista pădurilor, Nr. 7, pp. 369-375.
- ^ Leahu, I., 1969. Cercetări privind determinarea creșterii în volum a arboretelor pluriene din bazinul superior al Argeșului. Revista pădurilor, nr. 8, pp. 413-418.
- ^ Leahu, I., 1971. Cercetări privind structura arboretelor pluriene de fag din bazinul superior al Argeșului. Revista pădurilor nr. 4.
- ^ Guiman, Gh., 2007. Optimizarea structurii arboretelor prin aplicarea tratamentului codrului grădinărit în făgete din bazinul mijlociu și superior al Argeșului Teză de doctorat. Universitatea "Ștefan cel Mare" Suceava.
- ^ Ministerul Economiei Forestiere. Dicționar forestier poliglot. Centrul de Documentare Tehnică Pentru Economia Forestieră, 1965