Comuna Corbeanca, Ilfov
Corbeanca este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Corbeanca (reședința), Ostratu, Petrești și Tamași.
| Corbeanca | |||
| — comună — | |||
| |||
  Corbeanca Corbeanca (România) | |||
| Coordonate: 44°35′52.6″N 26°2′43.1″E / 44.597944°N 26.045306°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Ilfov | ||
| SIRUTA | 102160 | ||
| Reședință | Corbeanca | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Corbeanca[*] | Ștefan-Adrian Apăteanu[*][1] (ADU, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 30,18 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 11.412 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Așezare
modificareComuna se află în partea de nord a județului, pe malurile râului Cociovaliștea, care izvorăște din vestul comunei în pădurea Valea Mocanului. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101, care o leagă spre vest de Buftea (unde se termină în DN1A) și spre est de Balotești (unde se intersectează cu DN1), Moara Vlăsiei și mai departe în județul Ialomița de Fierbinți-Târg și Jilavele (unde se termină în DN1D).
Demografie
modificare
Componența etnică a comunei Corbeanca
Români (75,32%)
Alte etnii (0,95%)
Necunoscută (23,74%)
Componența confesională a comunei Corbeanca
Ortodocși (67,78%)
Atei (1,44%)
Romano-catolici (1,42%)
Alte religii (3,42%)
Necunoscută (25,95%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Corbeanca se ridică la 11.412 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.072 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,32%), iar pentru 23,74% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,78%), cu minorități de atei (1,44%) și romano-catolici (1,42%), iar pentru 25,95% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
modificareComuna Corbeanca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Ștefan-Adrian Apăteanu[*], de la Alianța Dreapta Unită, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Alianța Dreapta Unită | 9 | ||||||||||
| Partidul Național Liberal | 3 | ||||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | ||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||||||
Istorie
modificareLa sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, fiind formată din satele Corbeanca, Mechioaia, Ostratu, Oracu, Tamași și Sărindeanca, totalizând 1114 locuitori și 254 de case. În comună funcționau o școală mixtă și 3 biserici.[6] În 1925, comuna era în plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Corbeanca, Mecheaua, Ostratu, Oracu, Cornești și Tamași, având în total 1288 de locuitori.[7]
În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Buftea din regiunea București, iar în 1968 a redevenit parte a județului Ilfov.[8][9] În 1981, la o reorganizare administrativă a zonei, comuna Corbeanca a devenit parte a Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, cu această ocazie satul Oracu fiind inclus în satul Ostratu, iar satul Mechioaia (Mecheaua) în satul Corbeanca, ele dispărând din lista localităților. Tot atunci, la comuna Corbeanca s-a transferat și satul Petrești (fost Popești-Petrești) care anterior făcuse parte din comuna Balotești.[10] În 1998, Sectorul Agricol Ilfov a devenit județul Ilfov.
Monumente istorice
modificarePatru obiective din comuna Corbeanca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice — așezarea de la „blocurile de specialiști” din Corbeanca de pe malul drept al Cociovaliștei, datând din secolele al III-lea–al IV-lea e.n.; și situl de la fosta stație de pompare din același sat, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului, epoca geto-dacă (secolele al II-lea–I î.e.n.), secolele al V-lea–al VI-lea, secolul al X-lea și secolul al XVIII-lea.
Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Buna Vestire” din Corbeanca, datând din 1819 și biserica „Sfinții Mihail și Gavriil” din Petrești, datând din 1820.
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Corbeanca, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 634.
- ^ „Comuna Copăcenii-Mogoșești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .