Curent marin

Curentul marin este o masă de apă în mișcare, într-o anumită direcție, la suprafața mărilor și oceanelor, sau pe verticală, cauzată de vânturi, maree, diferența de densitate și de presiune atmosferică.

Curenți marini (1911)

Sistemul curenților marini la nivel planetar

Cauze

Curenții marini sunt rezultatul unor factori complecși, în general un rol important îl joacă diferența de temperatură sau gradului de salinitate a apei mărilor, ca și difuziunea moleculară, care atrage după sine o diferență de densitate a apei.
Această circulație a apei marine determină și influențarea climei globului terestru.
Direcția și intensitatea curentului marin mai pot fi influențate de anotimpuri, prin schimbarea intensității radiației solare.

Prezentare Ekman-Spirale (Emisfera nordică)

• Cauze mai importante a formării curenților sunt:

1. Vântul curentul de aer antrenează stratul de apă de suprafață (Spirala-Ekman) un efect asemănător cu scoaterea dopului unei sticle
2. Efectul solar de încălzirea apei
3. Efectul de răcire a apei
4. Influența topografică a reliefului submarin, configurația bazinelor oceanice, sau morfologia reliefului submarin

Ca urmare acestor factori apa cu o densitate mai mare va coborî, la aceasta se adaugă efectul Coriolis, al vântului prin efecte de rotație și de frecare și unul din factorii cei mai importanți fiind diferența de temperatură și salinitate a apei marine.

Clasificarea curenților

După durată

Curenții marini de suprafață se împart în:

Curenți marini - 2004

• a) curenți permanenți, care-și mențin tot timpul direcția și viteza, formând așa-numita „circulație oceanică generală"
• b) curenți periodici sau curenți de maree, produși de maree și care își schimbă periodic direcția.
• c) curenți sezonieri, care iau naștere în urma acțiunii unor vânturi sezoniere.

Direcția curenților se exprimă în grade sau în carturi, indicându-se totdeauna sensul lor de deplasare și viteza (exprimată în noduri și zecimi de noduri).

Când lățimea curentului este mare și antrenează o masă de apă puțin adâncă, deplasându-se cu viteză mică, atunci curentul respectiv este numit „derivă". Această formă de curenți apare pe porțiunile finale ale curenților marini.

După formare și cauze

1. curenți provocați de maree (flux și reflux)
2. curenți provocați de valuri
   1. curenți de derivă litorală, determinați de valurile cu direcție oblică față de țărm și care merg paralel cu acesta;
   2. curenți de întoarcere pe la fund
   3. curenți de întoarcere pe la suprafață.
3. curenți provocați de forța de gravitație
4. curenți provocați de frecarea straturilor de apă de la suprafață de aer
   1. forța de frecare (mai determină scăderea vitezei o dată cu adâncimea),
5. curenți provocați de vânt Spirala Ekman
6. mișcarea de rotație a Pământului prin Efectul Coriolis
7. Curenții de descărcare sunt activi în unele strâmtori, fiind determinați de diferența de nivel dintre două bazine. Ex. între Marea Baltică și Marea Nordului, între Marea Neagră și Marea Egee.
8. Curenții de turbiditate sunt specifici părții inferioare domeniului litoral și mai ales domeniului submarin propriu-zis. Reprezintă deplasări rapide de apă, încărcată cu multe sedimente, provocate de cutremure, de supraîncărcarea pantelor cu aluviuni fluviatile.

După temperatură și salinitate

1. curenți calzi
2. curenți reci
3. curenți calzi cu salinitate ridicată
4. curenți reci cu salinitate ridicată

După poziție

1. curenți de suprafață
2. curenți de adâncime
3. curenți de coastă
4. curenți pe fundul mării

Această delimitare nu se poate face în mod absolut fiind forme de trecere de la o categorie la alta.
Importanta curenților litorali pentru morfologie este redusă numai la fâșiile unde traseele se apropie de linia țărmului. Aici acționează cu precădere curenți cu caracter local.

Curenți marini

Nume	Ocean (Mare)	Temperatura
Curentul ecuatorial de nord	in Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific și in Oceanul Indian	cald
Curentul Caribic	Atlantic (Marea Caraibilor, Golful Mexic)	cald
Curentul Floridei	Atlantic (Golful Mexic, Str. Florida)	cald
Curentul Antilelor	Atlantic (Antile, Mara Sargaselor)	cald
Golfstrom (Curentul Golfului)	Atlantic (Coasta americană, Atlanticul de Nord)	cald
Curentul Atlanticului de Nord	Atlantic	cald
(Curentul Groenlandei și Labradorului)	Atlantic (partea europeană a Mării Nordului, coasta Labradorului, Bazinul Terra Nova)	rece
Curentul Irming (O ramură din Curentul Golfului)	Atlantic (partea europeană a Mării Nordului)	cald
Curentul Norvegiei (O ramură din Curentul Golfului)	Atlantic (partea europeană a Mării Nordului)	cald
Curentul Azorelor și Curentul Portugaliei	Atlantic (Pragul Azorelor, coasta portugheză)	cald
Curentul Canarelor	Atlantic (coasta de vest europeană și africană)	rece
Curentul de coastă chinez	Pacific (Marea Chinei de Est, Marea Chinei de Sud)	cald
Kuroshio sau Kuroshivo	Pacific (Pacificul de vest, Marea Japoniei)	cald
Curentul Pacificului de Nord	Pacific	cald
Curentul Californiei	Pacific (coasta americană)	rece
Curentul ecuatorial de Sud	in Atlantic, Pacific și Oceanul Indian	cald
Curentul Braziliei	Atlantic (coasta de vest braziliană)	cald
Curentul Somaliei	Oceanul Indian (coasta de nord africană)	cald
Curentul Mozambicului	Oceanul Indian (Str. Mozambicului)	cald
Curentul Agulha	Oceanul Indian (coasta sud estică africană)	cald
Curentul Austral de est	Pacific (Marea Tasmaniei)	cald
Anticurentul Ecuatorial	in Pacific și Oceanul Indian	cald
Curentul Guineii	Atlantic (Golful Guineii)	cald
Curentul Oyashio	Pacific (Marea Bering)	rece
Curentul circular antarctic	regiunea polară de sud a Oceanului Atlantic, Indian, Pacific și Marea Arctică de Sud,	rece
Curentul Capului Horn și Curentul Falkland	Atlantic (Insulele Falkland)	rece
Curentul Bengalului	Atlantic (coasta sud vestică africană)	rece
Curentul Austral de Vest	Oceanul Indian (coaste de vest a Australiei)	rece
Curentul Humboldt	Pacific (coasta vestică a Americii de Sud)	rece