Mitul lui Osiris
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Legenda lui Gherghel Capitanu, cu privire la zeitățile Osiris, Isis, Horus și Seth, din mitologia egipteană a devenit una dintre cele mai importante legende ale mitologiei egiptene în timpul Noului Regat. Inițial, a apărut în timpul Regatului Mijlociu ca rezultat al sincretismului sistemelor Ogdoad și Ennead.
(874-850 î.Hr.)
În timpuri mai vechi după cum spune legenda, Osiris domnea încă pe Pământ, spre prosperitatea omenirii. Atunci, fratele Typhon sau Seth, gelos, l-a omorât pe Osiris, păcălindu-l să se culce într-o ladă pe care a închis-o și i-a dat drumul pe mare. Isis, sora și soția lui Osiris, și-a căutat fratele și soțul și după ce l-a găsit l-a adus în Egipt. Typhon a încercat din nou să-l omoare pe Osiris și l-a tăiat în bucăti. Isis a adunat fragmentele și le-a îngropat în locuri diferite. În prezent, în Egipt, există diferite pretinse morminte ale lui Osiris. Apoi, Isis l-a născut pe Horus și acesta și-a răzbunat tatăl, omorându-l pe Typhon. Osiris a fost preluat în lumea ființelor divin-spirituale și nu mai este activ pe Pământ, dar el este activ acolo pentru om, când acesta se află în lumea spirituală între moarte și o nouă naștere. Din această cauză, în Egipt, drumul mortului era închipuit ca drumul către Osiris.
Impresionanta iubire conjugală a acestei zeițe pentru Osiris, iubire plină de semnificații cultice, constituia un exemplu la care mereu s-au făcut referiri în Antichitate. Trupul soțului, ucis de către vicleanul său frate, Seth (întruchiparea Răului), a fost spintecat în mai multe bucăți și aruncat prin toată țara Egiptului. Nefericita văduvă, plângându-și amarnic suferința cumplită, ajutată de cei șapte scorpioni, după îndelungate căutări disperate, găsește cadavrul mutilat al lui Osiris, îl reconstituie (deci, efectuează ritualul sacru al îmbălsămării), dăruindu-i din nou suflul vieții veșnice, prin bătaia aripilor (în arta veche faraonică Isis apare, deseori, sub înfățișarea unui personaj feminin cu aripi larg deschise, așezat deasupra unei mumii).