Limbi turcice

Clasificare
Limbile turcice
Regiuni	Anatolia, Asia Centrală, China, Siberia
Număr de vorbitori	limbă maternă: 180 milioane număr total de vorbitori(inclusiv ca a doua limbă) 200 milioane
limbi turcice
Statut oficial și codificare
Răspândire în lume

Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Limbile turcice formează ramura de vest a familiei limbilor altaice. Cuprind circa 30 de limbi răspândite pe o arie întinsă, din Europa de est până în Siberia și vestul Chinei. Sunt vorbite ca limbi materne de aproximativ 200 de milioane de persoane, și ca limbi secunde de câteva zeci de milioane de persoane. Principalele limbi turcice actuale sunt: altai, limba altai de nord, azeră, bașkiră, ciulâm, ciuvașă, găgăuză, hacașă, iakută, karaciai-balkară, karakalpacă, kazahă, kârgâză, kumâcă, nogai, șoră, tătară, turcă, turcă găgăuză balcanică, turkmenă, tuvină, uigură, uigură galbenă și uzbekă. Limbi turcice dispărute sunt avara, proto-bulgara, cumana și pecenega.

Istoric

Toate limbile turcice, afară de ciuvașă, descind probabil din turca comună, apropiată de paleoturcă. Primele atestări cunoscute de limbă turcică sunt inscripții cu traducere chineză din anii 680–740 pe stele funerare din regiunea Orkhon^⁠(d) (Mongolia).

Caracteristici

Limbile turcice se caracterizează printr-o omogenitate remarcabilă, în special în lexic și în structura gramaticală. Toate prezintă armonie vocalică, topică de tip SOV și absența genului gramatical. Diferențe există mai ales în fonetism, dar majoritatea acestor limbi sunt reciproc inteligibile.

Clasificare

Pentru o perioadă de timp ce se întinde pe câteva secole, popoarele vorbitoare de limbi turcice au migrat în continuu , fiind astfel influențate de limbile altor popoare , în special de limbile iraniene, slave și Mongolice. Acest factor a afectat fiecare limbă din această familie în mod diferit.

Transformări

Rotacism, ex. *toqqız, "nouă", în ramura Ogur z devine r : astfel, în limba ciuvașă este tăχăr
*d intervocalic, ex. *hadaq "picior"
Word-final -G, ex. *tāğ "munte"
Suffix-final -G, ex. *lIG, în *tāğlığ
Păstrarea literei de început *h, ex. *hadaq "picior"
- Din acest motiv Khalaj este percepută ca făcând parte din altă clasă
Denazalizarea palatalului *ń, ex. *ań "lună"

isogloss	Turca Veche	Turcă	Uzbecă	Uigură	Tătară	Kazahă	Kârgâză	Altai	Yugur Vestică^⁠(d)	Fu-yü Gïrgïs^⁠(d)	Hacașă	Tuvană	Saha/Iakută	Khalaj^⁠(d)	Ciuvașă
z/r (nouă - 9)	toquz	dokuz	toqqiz	toqquz	tuğız	toğız	toğuz	toğus		doğus	toğıs	tos	toğus	toqquz	tăχăr
h- (picior*)	adaq	ayak	oyoq	ayaq	ayaq	ayaq	ayaq		azaq	azıχ	azaχ	adaq	ataχ	hadaq	ura
VdV (picior*)	adaq	ayak	oyoq	ayaq	ayaq	ayaq	ayaq		azaq	azıχ	azaχ	adaq	ataχ	hadaq	ura
-g (munte*)	tağ	dağ*	toğ	tağ	taw	taw	tō	tū	tağ	daχ	tağ	dağ	tıa	tāğ	tu
*suffix -g** (muntos)	tağlığ	dağlık*	toğlık	tağlıq	tawlı	tawlı	tōlū	tūlu
-ń (a arde*)	köy-	köy-	kuy-	köy-/küy-	köy-	küy-	küy-	küy-			köy-			kie̯n-

*În dialectul standard al limbii Turce, dialectul din Istanbul, ğ-ul prezent în dağ și dağlı nu se citește precum o consoană, ca în alte limbi turcice, ci ca o scurtă prelungire a vocalei dinaintea acestuia.

Membrii

Această clasificare este bazată pe schema prezentată de Lars Johanson în 1998 și se divide în șase ramuri:

Paleoturca	Turca Comună Sud-Vestică (Oguz)			Pecenega (dispărută)
		Oguz vestice		turca veche (otomana) (dispărută), Turca Găgăuza Azera Turca Găgăuz-Balcanică^⁠(d)
		Oguz estice		Turkmena Khorasani Turkic^⁠(d)
		Oguz sudice		Afșara?^⁠(d) Dialecte Iraniene (Qashqai^⁠(d), Sonqori^⁠(d), Aynallu, etc.)
	Turca Comună Nord-Vestică (Kîpceak)			Kipchak^⁠(d) (dispărută)
		Kîpceak vestice		Kumyk^⁠(d) Karaciai-Balcara Tătara Crimeeană, Urum^⁠(d) Krâmceak^⁠(d) Cumana (dispărută) Karaim^⁠(d)
		Kîpceak nordice (Volga-Urali)		Tătara Kazan Mișar Bașchira Tătara Vest-Siberiană
		Kîpceak sudice (Aralo-Caspice)		Kazaha Karakalpak Kârgâza Uzbeca Kîpceak Nogai
	Turca Comună Sud-Estică (Uygurică)	Vest		Uzbeka
		Est		Uigură Taranci Yugura Vestică^⁠(d) (Uygura Galbenă) Salar^⁠(d) Turca veche (dispărută) Ciagatai (dispărută) Aini Ili Turki^⁠(d)
	Turca Comună Nord-Estică (Siberiană^⁠(d))	Nord-Siberiană		Saha (Iakută) Dolgană
		Sud-Siberiană	Turca Sayan	Tuvan (Soyot, Uriankhai) Tofa^⁠(d)
			Turca Yenisei	Hacașa Fuyü Gïrgïs Shor^⁠(d) (Saghay Qaca, Qizil)
			Turca Ciulâm	Chulym^⁠(d) (Küerik)
			Turca Altaică	Altaica (Oirot) și dialecte ca Tuba, Qumanda, Qu, Teleut, Telenghit
	Ogur^⁠(d)			Ciuvașa Khazar (dispărută) Avara Turcică^⁠(d) (dispărută) Proto-Bulgara (dispărută) Huna^⁠(d) (dispărută)
	Argu^⁠(d)			Khalaj^⁠(d)

Vocabularul

	înțeles comun	Turca Veche	Turcă	Azeră	Turkmenă	Tătară	Kazahă	Kârgâză	Uzbecă	Uigură	Saha/Iakută	Hakașă	Ciuvașă
-	Sunet	Avaz	Avaz	Avaz	Avaz	Avaz	Avaz	Avaz	Avaz	Avaz	Avaz		Avaz
	Mamă	Ana	Anne, Ana	Ana	Ene	Ana	Ana	Ene	Ona	Ana		İnä	Anne
	Fiu	O'gul	Oğul	Oğul	Oğul	Ul, uğıl	Ul	Uul	O'gil	Oghul	Uol	Ohyl	Yvăl, Ul
	Bărbat	Er(kek)	Erkek	Er /Kiși	Erkek	İr	Er(kek)	Erkek	Erkak	Er	Er		Ar
	Fată	Kyz	Kız	Qız	Gyz	Qız	Qız	Kız	Qiz	Qiz	Ky:s	Xys	Hĕr
	Persoană	Kiși	Kiși		Kiși	Keșe	Kisi	Kishi	Kishi	Kishi	Kihi
	Mireasă	Kelin	Gelin	Gəlin	Gelin	Kilen	Kelin	Kelin	Kelin	Kelin	Kylyn	Xalym	Kin
	Soacră		Kaynana	Qaynana	Gayın ene	Qayın ana	Qayın ene	Kaynene	Qayın ona	Qeyinana			Hun'ama
	Casă	Uy	Ev	Ev	Öý	Öy	Üy	Üy	Uy	Uy			Av*
	Cort	Otag	Otağ/Çadır		Otag		Otaw	Boz Üy	O'toq/Chodir	Otaq	Otu:
	Cale	Yol	Yol	Yol	Yo:l	Yul	Jol	Jol	Yo'l	Yol	Suol		Śul
	Pod (peste o apă)	Köprüq	Köprü	Körpü	Köpri	Küper	Köpir	Köpürö	Ko'prik	Kövrük	Kürpe		Kĕper
	Săgeată	Oq	Ok	Ox	Ok	Uq	Oq	Ok	O'q	Oq	Oχ	Ux	Uhă
	Foc	Ot	Ateș,Od	Od,Ataș	Ot	Ut	Ot	Ot	O't	Ot	Uot	Ot	Vut, Vot
	Cenușă	Kül	Kül	Kül	Kül	Köl	Kül	Kül	Kul	Kül	Kül	Kül	Kĕl
	Apă	Suv	Su	Su	Suw	Su	Sw	Suu	Suv	Su	Ui	Suh	Šyv, Šu
	Barcă	Kemi	Gemi	Gəmi	Gämi	Köymä	Keme	Keme	Kema	Keme		Kime	Kimĕ
	Lac	Köl	Göl	Göl	Köl	Kül	Köl	Köl	Ko'l	Köl	Küöl	Köl	Külĕ
	Soare/Zi	Küneš	Gün(eș)	Gün(əș)	Gün	Kön	Kün	Kün	Kun	Kün	Kün	Kün	Kun
	Nor	Bulut	Bulut	Bulud	Bulut	Bolıt	Bult	Bulut	Bulut	Bulut	Bylyt	Pulut	Pĕlĕt
	Stea	Yulduz	Yıldız	Ulduz	Ýyldyz	Yoldız	Juldız	Jıldız	Yulduz	Yultuz	Sulus	Chyltys	Śăltăr
	Pământ	Topraq	Toprak	Torpaq	Toprak	Tufraq	Topıraq	Topurak	Tuproq	Tupraq	Toburaχ		Tăpra
	Copac/Lemn	Yağac	Ağaç	Ağac	Agaç	Ağaç	Ağaș	Jygach	Yog'och			Ahas	Jyvăś
	Zeu (Tengri)	Tengri	Tanrı	Tanrı	Taňry	Täñre	Täñiri	Teñir	Tangri	Tengri	Tanara		Tură, Toră
	Cer, Albastru	Kök	Gök	Göy	Gök	Kük	Kök	Kök	Ko'k	Kök	Küöq	Kök	Kăvak, Koak
Părți ale corpului	Inimă	Yürek	Yürek	Ürək	Ýürek	Yöräk	Jürek	Jürök	Yurak	Yürek	Süreq	Šürek	Čĕre
	Sânge	Qan	Kan	Qan	Ga:n	Qan	Qan	Kan	Qon	Qan	Qa:n	Xan	Jun
	Cap	Baš	Baș	Baș	Baș	Baș	Bas	Bash	Bosh	Baș	Bas	Pas	Puś
	Păr	Qıl	Kıl	Qıl	Qyl	Qıl	Qıl	Kıl	Qil	Qil	Kıl	Xyl
	Ochi	Köz	Göz	Göz	Göz	Küz	Köz	Köz	Ko'z	Köz	Kos	Kös	Kuś
	Geană	Kirpik	Kirpik	Kiprik	Kirpik	Kerfek	Kirpik	Kirpik	Kiprik	Kirpik	Kirbi:	Kärbäk	Hărpăk
	Ureche	Qulqaq	Kulak	Qulaq	Gulak	Qolaq	Qulaq	Kulak	Quloq	Qulaq	Gulka:k	Xulax	Hălha
	Nas	Burun	Burun	Burun	Burun	Borın	Murın	Murun	Burun	Burun	Murun	Purun
	Braț	Qol	Kol	Qol	Gol	Qul	Qol	Kol	Qo'l		Qol	Xol	Hul, Hol
	Mână	El(ig)	El	Əl	El		Alaqan	Alakan			Ili:		Ală
	Deget	Barmak	Parmak	Barmaq	Barmak	Barmaq	Barmaq	Barmak	Barmoq	Barmaq			Pürne, Porn'a
	Unghie	Tyrnaq	Tırnak	Dırnaq	Dyrnaq	Tırnaq	Tırnaq	Tyrmak	Tirnoq	Tirnaq	Tynyraq		Čĕrne
	Genunchi	Tiz	Diz	Diz	Dy:z	Tez	Tize	Tize	Tizza	Tiz	Tüsäχ	Tistenek, Tizek	Čĕrpuśśi
	Picior	Adaq	Ayak	Ayaq	Aýak	Ayaq	Ayaq	Ayak	Oyoq	Ayaq	Ataq	Azax	Ura
	Burtă	Qaryn	Karın	Qarın	Garyn	Qarın	Qarın	Karyn	Qorin	Qerin	Qaryn	Xaryn	Hyrăm
Animale	Cal	At	At	At	At	At	At	At	Ot	At	At	At	Ut
	Bovină	Siyir	Sığır	Inek	Sygyr	Sıyır	Sïır	Sıyır	Sigir	Siyir
	Câine	Yt	İt/Köpek	İt	It	Et	Ït	It	It/Ko'ppak/Kuchuk	It	Yt		Jytă
	Pește	Balyq	Balık	Balıq	Balyk	Balıq	Balıq	Balık	Baliq	Beliq	Balyk	Palyx	Pulă
	Păduche	Bit	Bit	Bit	Bit	Bet	Bït	Bit	Bit	Pit	Byt		Pyjtă, Put'ă
Adjective	Lung	Uzun	Uzun	Uzun	Uzyn	Ozın	Uzın	Uzun	Uzun	Uzun	Uhun	Uzun	Vărăm
	Nou	Yany	Yeni	Yeni	Yany	Yaña	Jaña	Jañı	Yangi	Yengi	Sana		Śĕnĕ
	Gras	Semiz	Semiz/Șișman	Șișgo	Semiz	Simez	Semiz	Semiz	Semiz	Semiz	Emis	Simis	Samăr
	Plin	Tolu	Dolu	Dolu	Do:ly	Tulı	Tolı	Tolo	To'la	Toluq	Toloru	Tol-	Tulli
	Alb	Aq	Ak	Ağ	Ak	Aq	Aq	Ak	Oq	Aq		Ax
	Negru	Qara	Kara	Qara	Gara	Qara	Qara	Kara	Qora	Qara	Xara	Xara	Hura
	Roșu	Qyzyl	Kızıl	Qızıl	Gyzyl	Qızıl	Qızıl	Kızıl	Qizil	Qizil	Kyhyl	Xyzyl	Hĕrlĕ
Numere	1	Bir	Bir	Bir	Bir	Ber	Bir	Bir	Bir	Bir	Bi:r	Pir	Pĕrre
	2	Eki	İki	İki	Iki	İke	Eki	Eki	Ikki	Ikki	Ikki	Eke	Ikkĕ
	3		Üç	Üç	Üç	Öç	Üș
	4	Tört	Dört	Dörd	Dö:rt	Dürt	Tört	Tört	To'rt	Tört	Tüört	Tört	Tăvattă
	5		Beș	Beș	bäș/bääș	Biș	Bes	Besh	Besh			Pis
	7	Yeti	Yedi	Yeddi	Yedi	Cide	Jeti	Jeti	Yetti	Yetti	Sette	Chittä	Śiččĕ
	9	Toquz	Dokuz	Doqquz	Dokuz	Tuğız	Toğız	Toğuz	Toqqiz	Toqquz	Toğus	Toğıs	Tăχăr
	10	On	On	On	O:n	Un	On	On	O'n	On	Uon	On	Vunnă, Vonnă
	100	Yüz	Yüz	Yüz	Yüz	Yöz	Jüz	Jüz	Yuz	Yüz	Sü:s	Chüs	Śĕr
		Turca Veche	Turcă	Azeră	Turkmenă	Tătară	Kazahă	Kârgâză	Uzbecă	Uigură	Saha/Iakută	Hakașă	Ciuvașă

Pronumele Personale
Turcă	Azeră	Turkmenă	Uzbekă	Uygura Nouă	Bașkiră	Tătară	Kazahă	Kârgâză	Yakută	Ciuvașă
ben	mən	men	men	men	min	min	men	men	min	epĕ / ep
bana	mənə	maňa	menga	manga	miñä	miña	mağan	maga	miexe / miexeğe	mana
beni	məni	meni	meni	méni	mine	mine	meni	meni	miigin	mana
bende	məndə	mende	menda	mende / méningde	mindä	mindä	mende	mende	-	manra
benden	məndən	menden	mendan	mendin / méningdin	mindän	minnän	menen	menden	miigitten	manran
benim	mənim	meniň	mening	méning	mineñ	minem	meniñ	menin	miene	man / manăn
benimle	mənimlə	men bilen / meniň bilen	men bilan / mening bilan	men bilen / méning bilen	mineñ menän	minem belän	menimen	men menen	miiginen	manpa
Turcă	Azeră	Turkmenă	Uzbekă	Uygura Nouă	Bașkiră	Tătară	Kazahă	Kârgâză	Yakută	Ciuvașă
sen	sən	sen	sen	sen	hin	sin	sen	sen	en	esĕ / es
sana	sənə	saňa	senga	sanga	hiñä	siña	sağan	saga	eyiexe / eyiexeğe	sana
seni	səni	seni	seni	séni	hine	sine	seni	seni	eyigin	sana
sende	səndə	sende	senda	sende / séningde	hindä	sindä	sende	sende	-	sanra
senden	səndən	senden	sendan	sendin / séningdin	hindän	sinnän	senen	senden	eyigitten	sanran
senin	sənin	seniň	sening	séning	hineñ	sineñ	seniñ	senin	eyiene	san / sanăn
seninle	səninlə	sen bilen / seniň bilen	sen bilan / sening bilan	sen bilen / séning bilen	hineñ menän	sineñ belän	senimen	sen menen	eyiginen	sanpa
Turcă	Azeră	Turkmenă	Uzbekă	Uygura Nouă	Bașkiră	Tătară	Kazahă	Kârgâză	Yakută	Ciuvașă
siz	siz	siz	siz	siz / sili	heź	sez	siz	siz	en	esir / esĕr
size	sizə	size	sizga	sizge / silige	heźgä	sezgä	sizge	sizge	eyiexe / eyiexeğe	sire
sizi	sizi	sizi	sizni	sizni / silini	heźźe	sezne	sizdi	sizdi	eyigin	sire
sizde	sizdə	sizde	sizda	sizde / silide	heźźä	sezdä	sizde	sizde	-	sirĕnte
sizden	sizdən	sizden	sizdan	sizdin / silidin	heźźän	sezdän	sizden	sizden	eyigitten	sirĕnten
sizin	sizin	siziň	sizning	sizning / silining	heźźeñ	sezneñ	sizdiñ	sizdin	eyiene	sirĕn
sizinle	sizinlə	siz bilen / siziň bilen	siz bilan / sizning bilan	siz bilen / sizning bilen / sili bilen	heźźeñ menän	sezneñ belän	sizben	siz menen	eyiginen	sirĕnpe
Turcă	Azeră	Turkmenă	Uzbekă	Uygura Nouă	Bașkiră	Tătară	Kazahă	Kârgâză	Yakută	Ciuvașă
o	o	ol	u	u	ul	ul	ol	al	kini	văl / ul
ona	ona	oňa	unga	uningha	uğa	aña	oğan	aga	kiniexe	ăna
onu	onu	onu	uni	uni	unı	anı	onı	anı	kinini	ăna
onda	onda	onda	unda	unda / uningda / anda	unda	anda	onda	anda	-	unra / unta
ondan	ondan	ondan	undan	undin / uningdin / andin	undan	annan	onan	andan	kinitten	unran / untan
onun	onun	onuň	uning	uning	unıñ	anıñ	onıñ	anın	kiene	un / unăn
onunla	onunla	o bilen / onuň bilen	u bilan / uning bilan	u bilen / uning bilen	unıñ menän	anıñ belän	onımen	al menen	kininen	unpa
Turcă	Azeră	Turkmenă	Uzbekă	Uygura Nouă	Bașkiră	Tătară	Kazahă	Kârgâză	Yakută	Ciuvașă
biz	biz	biz	biz	biz	beź	bez	biz	biz	bihigi	epir / epĕr
bize	bizə	bize	bizga	bizge	beźgä	bezgä	bizge	bizge	bihiexe / bihiexeğe	pire
bizi	bizi	bizi	bizni	bizni	beźźe	bezne	bizdi	bizdi	bihigini	pire
bizde	bizdə	bizde	bizda	bizde	beźźä	bezdä	bizde	bizde	-	pirĕnte / pirte
bizden	bizdən	bizden	bizdan	bizdin	beźźän	bezdän	bizden	bizden	bihigitten	pirĕnten / pirten
bizim	bizim	biziň	bizning	bizning	beźźeñ	bezneñ	bizdiñ	bizdin	bihiene	pirĕn
bizimle	bizimlə	biz bilen / biziň bilen	biz bilan / bizning bilan	biz bilen / bizning bilen	beźźeñ menän	bezneñ belän	bizben	biz menen	bihiginen	pirĕnpe
Turcă	Azeră	Turkmenă	Uzbekă	Uygura Nouă	Bașkiră	Tătară	Kazahă	Kârgâză	Yakută	Ciuvașă
siz	siz	siz	senlar	siler / sénler	heź	sez	sender	siler	ehigi	esir / esĕr
size	sizə	size	senlarga	silerge / sénlerge	heźgä	sezgä	senderge	silerge	ehiexe / ehiexeğe	sire
sizi	sizi	sizi	senlarni	silerni / sénlerni	heźźe	sezne	senderdi	silerdi	ehigini	sire
sizde	sizdə	sizde	senlarda	silerde / sénlerde	heźźä	sezdä	senderde	silerde	-	sirĕnte
sizden	sizdən	sizden	senlardan	silerdin / sénlerdin	heźźän	sezdän	senderden	silerden	ehigitten	sirĕnten
sizin	sizin	siziň	senlarning	silerning / sénlerning	heźźeñ	sezneñ	senderdiñ	silerdin	ehiene	sirĕn
sizinle	sizinlə	siz bilen / siziň bilen	senlar bilan	siler bilen / sénler bilen	heźźeñ menän	sezneñ belän	sendermen	siler menen	ehiginen	sirĕnpe
Turcă	Azeră	Turkmenă	Uzbekă	Uygura Nouă	Bașkiră	Tătară	Kazahă	Kârgâză	Yakută	Ciuvașă
onlar	onlar	olar	ular	ular	ular	alar / ular	olar	alar	kiniler	vĕsem / vălsem
onlara	onlara	olara	ularga	ulargha	ularğa	alarğa	olarğa	alarga	kinilerge	vĕsene
onları	onları	olary	ularni	ularni	ularźı	alarnı	olardı	alardı	kinileri	vĕsene
onlarda	onlarda	olarda	ularda	ularda	ularźa	alarda	olarda	alarda	-	vĕsenche
onlardan	onlardan	olardan	ulardan	ulardin	ularźan	alardan	olardan	alardan	kinilerten	vĕsenchen
onların	onların	olaryň	ularning	ularning	ularźın	alarnıñ	olardıñ	alardın	kiennere	vĕsen / vĕsenĕn
onlarla	onlarla	olar bilen	ular bilan	ular bilen	ular menän	alar belän	olarmen	alar menen	kinilerinen	vĕsempe

Bibliografie

Sala, Marius; Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1981

Vezi și

Limbile altaice

Legături externe

Harta Limbilor Turcice
Clasificarea Limbilor Turcice Arhivat în 8 aprilie 2011, la Wayback Machine.
Dicționar Online Uygur-Englez
Dicționar/Unealtă comparativă a vocabularului limbilor turcice Arhivat în 17 mai 2008, la Wayback Machine.