Wikipedia

Maria Magdalena

personaj biblic
Maria Magdalena

Icoană cu Maria Magdalena din secolul al XVII-lea
Date personale
NăscutăMagdala⁠(d), Districtul de Nord, Israel Modificați la Wikidata
Decedatăsecolul I d.Hr. Modificați la Wikidata
Efes, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațiecaregiver[*][[caregiver (person who is unpaid and without formal training who helps another individual with their activities of daily living)|​]]
teolog[*]​ Modificați la Wikidata
Venerație
Sărbătoare22 iulie[1]
22 iulie  Modificați la Wikidata
Sfinți
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Maria Magdalena (ebraică מרים המגדלית, greacă veche Μαρία ἡ Μαγδαληνή; numită uneori Maria din Magdala, sau pur și simplu Magdalena) a fost o femeie care, potrivit celor patru evanghelii canonice, a călătorit cu Iisus ca unul dintre adepții săi, și a fost martoră la răstignirea și învierea sa. Numele ei este menționat de douăsprezece ori în evanghelii, mai mult decât al majorității apostolilor și mai mult decât al oricărei alte femei, alta decât membrele familiei lui Iisus. Epitetul Magdalena poate fi un nume de familie toponimic, însemnând că ea provenea din Magdala, un oraș pescăresc de pe țărmul vestic al Mării Galileii din Iudeea romană.

Maria Magdalena este considerată sfântă de către confesiunile catolică, ortodoxă, anglicană și luterană.

În Evangheliile Noului Testament

modificare
 
Nu te atinge de Mine (circa 1525) de Correggio

În Evanghelia după Luca (8:2), Maria Magdalena este menționată ca prima femeie vindecată de Isus din Nazaret, pe care apoi l-a urmat. Se mai spune că stătea lângă Crucea lui Isus (Marcu 15:40-41), că era la mormântul lui Isus (Marcu 15:47), iar în dimineața Paștilor s-a dus la mormânt cu celelalte femei (Marcu 16:1-8). Domnul înviat i s-a arătat mai întâi ei și a trimis-o să ducă vestea Învierii ucenicilor (Marcu 16:9, In. 20:14-18).

În Biblie mai apare scris despre ea în Noul Testament în următoarele versete: Tot în prima zi, a Învierii, Domnul s-a arătat întâi Mariei Magdalena, din care scosese șapte demoni! (Marcu 16:9). Ea stătea afara lângă mormântul gol și plângea și plecându-se spre mormânt a văzut doi îngeri în veșminte albe, unde a fost trupul Lui Iisus. Îngerii au întrebat-o: Femeie, de ce plângi? Pe cine cauți? Ea a răspuns: Că au luat pe Domnul meu și nu știu unde L-au pus! Apoi întorcându-se înapoi a văzut pe Iisus, care a întrebat-o: Femeie, de ce plângi? Pe cine cauți? Ea a crezut că este grădinarul, I-a zis: Doamne, dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus și eu Îl voi ridica! Iisus iarăși i-a zis: Marie! Ea întorcându-se și văzând că este Iisus, a exclamat în evreiește: Rabuni! (adică Învățătorule). Apoi Iisus a trimis-o la propovăduirea Evangheliei și Maria Magdalena a mers și a vestit ucenicilor că a văzut pe Domnul. (Ioan 20:11-18).

Sensul ecleziastic al Mariei Magdalena

modificare
 
Cele trei Marii (1100 d.Hr.), mozaic de la Mănăstirea Nea Moni

Apostoli trimiși către apostoli

modificare

Conform evangheliilor canonice, Maria Magdalena îndeplinește toate criteriile pentru a fi considerată apostol: a fost împreună cu Isus în timpul predicilor lui, a fost martoră la moartea și învierea lui Isus și i-a învățat pe alții evanghelia (ceilalți apostoli au aflat de la ea de învierea lui Isus, conform Evangheliei după Ioan).[2] Dr. Tal Ilan consideră că Maria Magdalena a fost fondatoarea creștinismului, fiind prima persoană care a susținut că Isus a înviat.[2] Bart Ehrman este de acord, susținând că ea a fost primul apostol și menționând printre altele titlul ei medieval apostola apostolorum.[3][4]

Identificarea cu femeia păcătoasă care a spălat picioarele lui Isus

modificare

Biblia nu susține nicăieri că Maria Magdalena ar fi fost o prostituată, acesta fiind un mit inventat de slujbașii bisericii pentru a limita rolul femeilor în biserică.[2] Maria Magdalena a fost confundată cu femeia păcătoasă care i-a spălat picioarele lui Isus, iar aceasta cu Maria, sora Martei, din Evanghelia după Ioan.[2] Papa Grigore I cel Mare a preluat aceste zvonuri, declarând-o într-o predică din secolul al VI-lea pe Maria Magdalena drept posedată de șapte demoni, păcătoasă care în cele din urmă s-a pocăit.[2] Începând din vremea papei Grigore cel Mare, în Occident se presupunea că este aceeași persoană cu păcătoasa care i-a spălat picioarele lui Iisus (Luca 7:36-50) și cu sora Martei și a lui Lazăr (Luca 10:18-50; In. 12:1-8), dar Biblia susține că Mariiile respective proveneau din orașe diferite, deci nu puteau fi aceeași persoană.[5] În 1969, Biserica Catolică a retractat zvonul că Maria Magdalena ar fi fost o prostituată.[2]

Biserica Ortodoxă nu a identificat-o niciodată pe Maria Magdalena cu Maria din Betania sau cu „femeia păcătoasă” care l-a uns pe Isus în Luca 7:36–50[6] și a învățat mereu că Maria a fost o femeie virtuoasă toată viața ei, chiar dinainte de convertire.[6] Ei nu au adorat-o drept penitentă.[6] Imaginea Mariei Magdalena nu a fost confundată cu cea a altor femei menționate în textele până la predica Papei Grigorie cel Mare în secolul al VI-lea, dar chiar atunci asta s-a întâmplat doar în cadrul tradițiilor vestice. În ortodoxie, ea a fost în mod tradițional onorată drept o „purtătoare de mir” (Μυροφόρος; echivalentul celor trei Marii vestice)[7] și drept „egală cu apostolii” (ἰσαπόστολος).[7]

Documente apocrife

modificare

În anul 1896, lângă localitatea Nag Hammadi din Egipt, au fost descoperite trei papirusuri în limba coptă.

Evanghelia lui Filip

modificare

Conform Evangheliei după Filip, Maria Magdalena a fost discipola preferată a lui Isus.[8] Oricare ar fi realitatea, este extrem de improbabil ca Isus să nu fi fost căsătorit, un bărbat evreu fără copii fiind considerat la fel cu ucigașii.[9] Biblia nu oferă un răspuns la întrebarea dacă Isus a fost căsătorit (sau nu).[10]

Evanghelia lui Toma

modificare

Ulterior, două copii în limba greacă ale acestui document au fost descoperite și în nordul Egiptului, alături de o copie a Evangheliei apocrife a lui Toma. Aceste evanghelii nu au fost incluse în Noul Testament, deoarece conțineau relatări contrare ideologiei taberei proto-ortodoxe.

Gnoza

modificare

Unul dintre documente era documentul apocrif „Evanghelia după Maria Magdalena“, o lucrare gnostică, redactată în jurul anului 160 d.C.

Cult

modificare

Sfânta Maria Magdalena este sărbătorită la 22 iulie (în calendarul romano-catolic și ortodox, anglican, evanghelic). Cultul Mariei Magdalena s-a răspândit în Biserica apuseană, mai ales începând din secolul al XII-lea. Basilica „Sf. Maria Magdalena“ din Vézelay, Franța, este dedicată acestei sfinte. În cripta de sub altar se păstrează presupusele sale relicve. De asemenea, catedrala ortodoxă din Varșovia îi este dedicată.

Tema „Maria Magdalena în penitență“ în artă

modificare
 
Maria Magdalena în penitență (1565) de Tițian, Muzeul Ermitaj

Există o tradiție conform căreia Maria Magdalena, presupusul ei frate (Lazăr) și Maximin (unul dintre cei 72 de discipoli), împreună cu alți însoțitori, ar fi călătorit cu barca pe Marea Mediterană, fugind de persecuțiile din Palestina. În final, ar fi debarcat în Franța, într-un loc numit Saintes-Maries-de-la-Mer, aproape de Arles. Ulterior, Maria Magdalena ar fi plecat către Marsilia, unde a început evanghelizarea zonei Provence, pentru a se retrage mai apoi în peștera „La Sainte Baume“ din împrejurimile Marsiliei, unde ar fi dus o viață de penitență timp de 30 de ani. Conform acestei tradiții, când a sosit ora morții sale, ar fi fost dusă de îngeri la Aix-en-Provence, în oratoriul San Maximin, unde i s-a făcut maslul.

Foarte mulți pictori s-au inspirat din tema penitenței ei îndelungate (Tițian, Annibale Carracci, Anton Raphael Mengs, Artemisia Gentileschi, Caravaggio, El Greco, Ferdinand de Braekeleer, Francesco Furini, Georges de La Tour, Guido Cagnacci, Guido Reni, Hendrick ter Brugghen, Nicolas Régnier, Pompeo Batoni ș.a.). Unele picturi sunt erotice, asemănătoare tabloului lui Gian Lorenzo Bernini „Extazul Sf. Tereza“.

Galerie

modificare

Note

modificare
  1. ^ Calendarium Romanum, p. 28 
  2. ^ a b c d e f BBC Bible Mysteries ep. 4, "The Real Mary Magdalene", 7 martie 2004, https://www.imdb.com/title/tt1385060/
  3. ^ Ehrman, Bart D. (). „18. Mary: The Residual Questions. Question Two: Was Mary the First Apostle?”. Peter, Paul, and Mary Magdalene: The Followers of Jesus in History and Legend (în engleză). USA: Oxford University Press. p. 253. ISBN 0-19-530013-0. Arhivat din original la . Accesat în . Were there other women apostles? Other women who understood themselves, and were understood by others, to be commissioned by Christ in order to spread the word of his death and resurrection? We know of at least one other, one who could be thought of, in fact, as the original apostle: Mary Magdalene. Mary is called an apostle by some early Christian writers. ... Mary and the others, therefore, could be thought of as "apostles sent to the apostles," a title that Mary herself came to bear in the Middle Ages (Latin: apostola apostolorum). 
  4. ^ Ehrman, Bart D. (). Peter, Paul, and Mary Magdalene: The Followers of Jesus in History and Legend. OUP USA. p. 229. ISBN 978-0-19-534350-2. Accesat în . It is not at all farfetched to claim that Mary was the founder of Christianity. 
  5. ^ Ehrman, Bart D. (). „18. Mary: The Residual Questions. Question One: Were Mary and Jesus Married, with Children?”. Peter, Paul, and Mary Magdalene: The Followers of Jesus in History and Legend (în engleză). USA: Oxford University Press. ISBN 0-19-530013-0. Arhivat din original la . Accesat în . Moreover, it is significant just how they do mention her. They call her Mary of Magdala. As I've pointed out, they indicate the town she came from in order to differentiate her from the other Marys named in the New Testament—for example, Mary the mother of Jesus and Mary of Bethany. Each Mary is identified by the striking feature that differentiates her from the others. Now, if this particular Mary was the one to whom Jesus was actually married, wouldn't that be the thing that would differentiate her most clearly from any of the others, rather than, say, the town that she happened to come from? 
  6. ^ a b c Green 2014, pp. 25–29.
  7. ^ a b Green 2014, p. 27.
  8. ^ „Sacred Prostitute”. Sexual Fables. Accesat în . 
  9. ^ Craveri, M (English translation 1967) The Life of Jesus; An assessment through modern historical evidence. Panther History, p. 266 apud „Jesus Police Website”. Jesus Wasn't Married. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  10. ^ Karen L. King pe Ancient Papyrus - Does It Matter If Jesus Was Married? pe YouTube

Bibliografie

modificare

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Maria_Magdalena&oldid=16714401
  NODES
Note 2
todo 10