Petru cel Tânăr
Petru cel Tânăr (n. 1547, Țara Românească, România – d. , Konya, Imperiul Otoman) a fost Domn al Tării Românești în perioada 25 septembrie 1559 - 8 iunie 1568[2].
| Petru al I-lea (Petru cel Tânăr) | |
 Domn al Țării Românești | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1547  Țara Românească, România |
| Decedat | (22 de ani)[1] Konya, Imperiul Otoman[1] |
| Părinți | Mircea Ciobanul Doamna Chiajna |
| Căsătorit cu | Elena Cherepovici |
| Ocupație | conducător[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Drăculeștilor |
 Domn al Țării Românești | |
| Domnie | 25 septembrie 1559 – 8 iunie 1568 |
| Predecesor | Mircea Ciobanul |
| Succesor | Alexandru al II-lea Mircea |
Modifică date / text  | |
Biografie
modificareEra fiul cel mai mare al lui Mircea Ciobanul și al Doamnei Chiajna, fiica lui Petru Rareș al Moldovei. A fost numit „cel Tânăr” pentru că în momentul urcării pe tron avea 13 ani neîmpliniți[3].
După moartea tatălui său, la 21 septembrie 1559, boierii aflați în pribegie au hotărât să atace. Între 25 septembrie și 24 octombrie 1559, au avut loc trei lupte între oastea pribegilor și susținătorii familiei lui Mircea Ciobanul. Prima luptă, cea din satul Românești, a fost câștigată de pribegi, pentru ca mai apoi aceștia să o piardă pe a doua, la Șerbănești[4]. Bătălia decisivă s-a dat la Boianu, unde oastea Doamnei Chiajna, ajutată și de turci, iese învingătoare. Fiul ei, Petru, care era încă minor, a primit, astfel, confirmarea de la Poartă la 24 octombrie 1559.
Petru se deosebea total de tatăl său, având o fire blândă și religioasă. Deoarece era prea tânăr, țara era condusă de mama sa, care era abilă în neutralizarea intrigilor pretendenților la tron și a pârilor făcute la Poartă de principele transilvănean Ioan Sigismund. După ce Doamna Chiajna a căzut în dizgrația turcilor, Petru a fost chemat la Constantinopol și închis. A murit la 19 august 1569 la Konya, în Asia Mică, și este înmormântat în biserica Schimbării la Față din aceeași localitate.
Familie
modificarePetru cel tânăr a cerut-o pe în căsătorie înca din 1561 pe fiica lui Nicolae Cherepovici, banul de Lugoj–Caransebeș.[5]
- Doamna Elena Cherepovici (căsătorită în 23 august 1563[6]sub protecția lui Ioan Sigismund Zápolya, nașul lor)[5]
- Teodora a Valahiei (n. 1564)[7]
După ce Elena s-a deșpărțit de soțul ei, aceasta impreuna cu fiica ei, s-au stabilit în Cetatea Devei, care le fusese dăruităde către Regele Ioan Sigismund al Ungariei.[5]
Referințe
modificare- ^ a b http://genealogy.euweb.cz/balkan/basarab.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ * * * Documente privind istoria României. Veacul XVI. Țara Românească. Vol. III (1551 – 1570). Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1952.
- ^ GIURESCU, C.C. – Istoria românilor, vol. II, partea 1. Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943.
- ^ „Aurică IVAȘCU - Bătălia de la Șerbănești. Teze și antiteze. În revista "Memoria Oltului și Romanaților" nr. 5(51), Găneasa, mai 2016”.
- ^ a b c Nicolae Iorga, Gheorghe Buzatu, Victor Spinei (). Istoria românilor: Vitejii. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 71 – 74.
- ^ Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca, Volumul 37. Editura Academiei. . p. 41.
- ^ St Nicolaescu (). Documente slavo-române cu privire la relațiile Țarii românești și Moldovei cu Ardealui în sec. XV și XVI ; privilegii comerciale, scrisori domnești și particulare din archivele Siviului, Brasovului și Bistriței din Transilvania. Litotip. L. Motzătzeanu. p. 273.
Bibliografie
modificare- Enciclopedia Cugetarea, de Lucian Predescu
- Revista Magazin Istoric
Legături externe
modificare- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
| Predecesor: Mircea Ciobanul |
1559 – 1568 |
Succesor: Alexandru al II-lea Mircea |