Sucidava

Sucidava (Sykibida după Procopius,^[1]^[2] Σucidava după Pârvan, în care Σ este pronunțat "ș"^[3]), vechea capitală a tribului dacic al sucilor, este situată în vatra orașului Corabia (județul Olt), pe teritoriul fostului sat Celeiu.

Sucidava

Tip

Castru auxiliar

Tip construcție

Zid de piatră

Limes

Moesiarum

Davă preexistentă

Sucidava

Unitate administrativă

43°45′52″N 24°27′32.87″E / 43.76444°N 24.4591306°E

Denumire loc

Cartier Celei

Localitate

Corabia

Poziția castrului pe harta României

Pe terasa superioară a Dunării se văd încă zidurile de apărare cu opt turnuri complet dezvelite ale orașului roman târziu Sucidava (secolele IV-VI), care, împreună cu cartierul actual, acoperă o parte a orașului roman din secolele II-III, mai puțin cunoscut. Au mai fost identificate băile romane (thermae), o bazilică paleocreștină (secolele V-VI) și străzi pavate.

Cetatea se remarcă prin „fântâna secretă”, o capodoperă inginerească, menită să aprovizioneze cu apă așezarea în timpul asediilor.

Tot aici se găsește piciorul unui pod roman construit peste Dunăre în timpul lui Constantin cel Mare. Inaugurat în 328, avea o lungime de peste 2.400 de metri, fiind considerat unul dintre cele mai lungi poduri ale Antichității. Podul lega Sucidava cu Oescus din Moesia) (azi în Bulgaria). Din păcate, podul lui Constantin cel Mare, menționat și de Dimitrie Cantemir în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, a avut o existență scurtă.

Din punct de vedere arheologic, monedele descoperite la Sucidava atestă o prezență romană neîntreruptă de la Aurelian (270-275) la Teodosiu al II-lea (408-450). Dovezile arheologice descoperite demonstrează că, în anul 443 sau 447, orașul a fost devastat de atacul hunilor. Orașul a fost reconstruit de Iustin I în 518-527 ori de Iustinian I cel Mare în 527-565. În jurul anului 600 însă, bizantinii se pare că au părăsit orașul.^[1]

Vezi și

Listă de castre romane din România

Note

^ ^a ^b Olga Karagiorgou http://egg.mnir.ro/pdf/Karagiorgou_Container.PDF Arhivat în 10 august 2011, la Wayback Machine.
^ Octavian Toropu, „SUCIDAVA ȘI RIPA NORDICĂ A „LIMESULUI" DANUBIAN ÎN EPOCA ROMANĂ TÎRZIE ȘI PALEOBIZANTINĂ” (PDF), Biblioteca-digitala.ro, accesat în 14 septembrie 2024
^ Pârvan - știri din Dacia Malvensis http://www.cimec.ro/Arheologie/ParvanArticole/ParvanStiriNouaDinDaciaMalvensis.pdf^{[nefuncțională]})

Lectură suplimentară

Sucidava, Dumitru Tudor, Editura Latomus, 1966

Legături externe

Site oficial Arhivat în 5 august 2021, la Wayback Machine.
Sucidava - Călătorul Digital 2.0
Roman castra from Romania - Google Maps / Earth Arhivat în 5 decembrie 2012, la Archive.is
Cetatea Sucidava de la Dunăre, încremenită în proiect, 6 decembrie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
Sucidava: secretul unei cetăți străvechi, 7 aprilie 2011, Mihaela Stanescu, Descoperă - Travel
Cetatea cu "apa vie" de la Sucidava^{[nefuncțională]}, 16 octombrie 2008, Dan Gheorghe, România liberă
O comoară milenară îngropată în vatra orașului Corabia Arhivat în 16 august 2013, la Wayback Machine., 27 iulie 2013, Raluca Brodner, Ziarul Lumina

Acest articol despre Dacia este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

[olga-1] Olga Karagiorgou http://egg.mnir.ro/pdf/Karagiorgou_Container.PDF Arhivat în 10 august 2011, la Wayback Machine.

[BD-2] Octavian Toropu, „SUCIDAVA ȘI RIPA NORDICĂ A „LIMESULUI" DANUBIAN ÎN EPOCA ROMANĂ TÎRZIE ȘI PALEOBIZANTINĂ” (PDF), Biblioteca-digitala.ro, accesat în 14 septembrie 2024

[3] Pârvan - știri din Dacia Malvensis http://www.cimec.ro/Arheologie/ParvanArticole/ParvanStiriNouaDinDaciaMalvensis.pdf^{[nefuncțională]})

[1]

[2]

[3]