Thanatos
personificare a morții din mitologia greacă
Thanatos | |
Civilizația | religia în Grecia Antică[*] |
---|---|
Urmași | Lyncus[*] |
Tată | Erebus |
Mamă | Nyx |
Bunic | Haos Haos |
Bunică | Caligo[*] Caligo[*] |
Modifică date / text |
Thanatos (gr. θάνατος, Thánatos, rom. moarte), a fost zeul morții în mitologia greacă, echivalent cu divinitatea feminină romană Mors.
Thanatos este fiul zeiței Nyx (Noaptea) și a lui Erebos (Întuneric), fratele geamăn cu Hypnos, zeul somnului. Pentru că mitologia greacă evită de obicei detaliile sumbre, Thanatos era pomenit în cazuri extreme și, pe cât cu putință, ocolit și, din superstiție, rar invocat, deși era un zeu important.
Sisyphos a fost singurul care, printr-o viclenie, a reușit să-l pună pe Thanatos în lanțuri și să-l țină câțiva ani captiv, astfel încât, în acea perioadă nu a mai murit nimeni. Hesiod în Theogonia îl numește "odiosul Thanatos", "zeu teribil" care are "inimă de fier, suflet de aramă nepăsător în pieptul său".
Bibliografie
modificare- Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
- Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
- George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
- N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- Dicționar mitologic Arhivat în , la Wayback Machine.