Tsunami

Tsunamiul sau valul seismic reprezintă o undă energetică de tip mecanic care se propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupții subacvatice, alunecări de teren submarine sau a unor cutremure submarine sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).

Cauze

Prăbușirea unor meteoriți în oceane.
Seisme sau alunecări submarine.
Dislocări abrupte de roci^[1]
Dislocări bruște de ghețari în oceane.
Cutremure în mijlocul oceanelor sau a mărilor.

Propagare

Valul tsunami (din limba japoneză: val de port) se propagă diferit față de valul obișnuit. În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la 300 la 700 Km/h, și se propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului/mării), nu doar la suprafață ca valul obișnuit creat de vânt. Înălțimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câțiva metri. El se înalță spre coastă, căpătând aspectul unui mal teșit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care năvălește pe uscat. Un tsunami poate provoca pe țărm în câteva minute victime umane numeroase și pagube majore.

Istorie

Articol principal: Megatsunamiul din 1958 din golful Lituya.

La 9 iulie 1958 a avut loc un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter în Golful Lituya, Alaska, provocând un megatsunami cu înălțimea valului de apă de 52 metri. Acesta este cel mai mare tsunami cunoscut din istorie.

Simularea mişcării particulelor într-un val (în apă puţin adâncă)
La mică adâncime, viteza de propagare şi lungimea de undă scad, iar amplitudinea creşte
Coasta care are o pantă abruptă provoacă valuri cu potenţial distructiv
O pantă mai puţin abruptă ajută la diminuarea puterii tsunamiului

Semne pe coastă la apariția unui tsunami

La început, apa oceanului se retrage ca din senin. La orizont apare un mic "zid de apă" sau "vălurele", dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat. Apa ocupă cu viteză spațiul gol creat, și intră cu viteză mare pe plajă.

Note

^ Cercetări recente efectuate de Universitatea Tehnică din Delft (Olanda) consideră drept improbabilă o alunecare masivă în Oceanul Atlantic al flancului vestic al lanțului vulcanic Cumbre Vieja de pe insula La Palma (Insulele Canare), ca urmare a unei mari erupții. O astfel de alunecare ar putea declanșa un tsunami catastrofal pentru coastele africane și americane. La erupția vulcanică din anul 1949 flancul vestic a alunecat câțiva metri spre vest, de-a lungul unei falii lungi de 2 km.

Vezi și

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de tsunami

„Tsunami” la DEX online
Lituya Bay: locul unde a lovit cel mai puternic tsunami, 23 martie 2012, Nicu Pârlog, Descoperă

Multimedia

- filmarea unui amator surprins în mașină de cutremur și tsunami la Fukushima-Daiichi

[1] Cercetări recente efectuate de Universitatea Tehnică din Delft (Olanda) consideră drept improbabilă o alunecare masivă în Oceanul Atlantic al flancului vestic al lanțului vulcanic Cumbre Vieja de pe insula La Palma (Insulele Canare), ca urmare a unei mari erupții. O astfel de alunecare ar putea declanșa un tsunami catastrofal pentru coastele africane și americane. La erupția vulcanică din anul 1949 flancul vestic a alunecat câțiva metri spre vest, de-a lungul unei falii lungi de 2 km.

[1]