Biblia/Noul Testament/Marcu/Capitolul 7
- Și s-au adunat la El fariseii și unii dintre cărturari, care veniseră din Ierusalim.
- Și văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau;
- Căci fariseii și toți iudeii, dacă nu-și spală mâinile până la cot, nu mănâncă, ținând datina bătrânilor.
- Și când vin din piață, dacă nu se spală, nu mănâncă; și alte multe sunt pe care au primit să le țină: spălarea paharelor și a urcioarelor și a vaselor de aramă și a paturilor.
- Și L-au întrebat pe El fariseii și cărturarii: Pentru ce nu umblă ucenicii Tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile nespălate?
- Iar El le-a zis: Bine a proorocit Isaia despre voi, fățarnicilor, precum este scris: "Acest popor Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine".
- Dar în zadar Mă cinstesc, învățând învățături care sunt porunci omenești.
- Căci lăsând porunca lui Dumnezeu, țineți datina oamenilor: spălarea urcioarelor și a paharelor și altele ca acestea multe, pe care le faceți.
- Și le zicea lor: Bine, ați lepădat porunca lui Dumnezeu, ca să țineți datina voastră!
- Căci Moise a zis: "Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta", și "cel ce va grăi de rău pe tatăl său, sau pe mama sa, cu moarte să se sfârșească".
- Voi însă ziceți: Dacă un om va spune tatălui sau mamei: Corban! adică: Cu ce te-aș fi putut ajuta este dăruit lui Dumnezeu,
- Nu-l mai lăsați să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa.
- Și astfel desființați cuvântul lui Dumnezeu cu datina voastră pe care singuri ați dat-o. Și faceți multe asemănătoare cu acestea.
- Și chemând iarăși mulțimea la El, le zicea: Ascultați-Mă toți și înțelegeți:
- Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă.
- De are cineva urechi de auzit să audă.
- Și când a intrat în casă de la mulțime, L-au întrebat ucenicii despre această pildă.
- Și El le-a zis: Așadar și voi sunteți nepricepuți? Nu înțelegeți, oare, că tot ce intră în om, din afară, nu poate să-l spurce?
- Că nu intră în inima lui, ci în pântece, și iese afară, pe calea sa, bucatele fiind toate curate.
- Dar zicea că ceea ce iese din om, aceea spurcă pe om.
- Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoțiile, uciderile,
- Adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, ochiul pizmaș, hula, trufia, ușurătatea.
- Toate aceste rele ies dinăuntru și spurcă pe om.
- Și ridicându-Se de acolo, S-a dus în hotarele Tirului și ale Sidonului și, intrând într-o casă, voia ca nimeni să nu știe, dar n-a putut să rămână tăinuit.
- Căci îndată auzind despre El o femeie, a cărei fiică avea duh necurat, a venit și a căzut la picioarele Lui.
- Și femeia era păgână, de neam din Fenicia Siriei. Și Îl ruga să alunge demonii din fiica ei.
- Dar Iisus i-a vorbit: Lasă întâi să se sature copiii. Căci nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci câinilor.
- Ea însă a răspuns și I-a zis: Da, Doamne, dar și câinii, sub masă, mănâncă din fărâmiturile copiilor.
- Și Iisus i-a zis: Pentru acest cuvânt, mergi. A ieșit demonul din fiica ta.
- Iar ea, ducându-se acasă, a găsit pe copilă culcată în pat, iar demonul ieșise.
- Și, ieșind din părțile Tirului, a venit, prin Sidon, la Marea Galileii, prin mijlocul hotarelor Decapolei.
- Și I-au adus un surd, care era și gângav, și L-au rugat ca să-Și pună mâna peste el.
- Și luându-l din mulțime, la o parte, Și-a pus degetele în urechile lui, și scuipând, S-a atins de limba lui.
- Și privind la cer, a suspinat și a zis lui: Effatta! ceea ce înseamnă: Deschide-te!
- Și urechile lui s-au deschis, iar legătura limbii lui îndată s-a dezlegat, și vorbea bine.
- Și le poruncea să nu spună nimănui. Dar, cu cât le poruncea, cu atât mai mult ei Îl vesteau.
- Și erau uimiți peste măsură, zicând: Toate le-a făcut bine: pe surzi îi face să audă și pe muți să vorbească.
| ▲ Începutul paginii. |