împreuna

română

Etimologie

Din împreună.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pre.uˈna/

Verb

Conjugarea verbului împreuna
Infinitiv	a împreuna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	împreunez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să împreuneze
Participiu	împreunat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) aduna la un loc; a (se) uni, a (se) îmbina.
2. (v.tranz.) (rar) a întruni, a cumula.
3. (v.refl. recipr. tranz. fact.) a săvârși sau a face să săvârșească actul sexual; a (se) împerechea.

Cuvinte derivate

• împreunare
• împreunat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online