încheiat
Etimologie
Din a încheia.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ke'jat/
Substantiv
Declinarea substantivului încheiat | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | încheiat | încheiate |
Articulat | încheiatul | încheiatele |
Genitiv-Dativ | încheiatului | încheiatelor |
Vocativ | încheiatule | încheiatelor |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din a încheia.
Adjectiv
Declinarea adjectivului încheiat | ||
Singular | Plural | |
Masculin | încheiat | încheiați |
Feminin | încheiată | încheiate |
Neutru | încheiat | încheiate |
- (despre îmbrăcăminte și încălțăminte) care este prins, închis în nasturi, în copci, în șireturi etc.
- (despre nasturi) care este trecut prin butoniere; (despre copci) petrecut una într-alta.
- cu părțile îmbinate, împreunate, fixate una în alta; împreunat.
- (rar; despre persoane) bine legat, voinic.
- terminat, împlinit; întregit, desăvârșit.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online