șic

română

Etimologie

Din franceză chic.

Pronunție

• AFI: /ʃik/

Substantiv

Declinarea substantivului șic
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șic	șicuri
Articulat	șicul	șicurile
Genitiv-Dativ	șicului	șicurilor
Vocativ	'	'

1. eleganță dezinvoltă, bazată pe un gust ales.
2. rafinament spiritual; lucru amuzant.

Traduceri

Traduceri