țurțur
Vezi și : turtur |
Variante
Etimologie
Pronunție
- AFI: /'ʦur.ʦur/
Substantiv
Declinarea substantivului țurțur | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | țurțur | țurțuri |
Articulat | țurțurul | țurțurii |
Genitiv-Dativ | țurțurului | țurțurilor |
Vocativ | ' | ' |
- formație mică de gheață în formă de con, care atârnă de streșini sau de ramurile copacilor, apărută prin înghețarea picăturilor de apă ce se preling.
- Pe streșini s-au format țurțuri.
- (mai ales la pl. pop.) fascicul de fire unite între ele, prins ca ornament de marginea unor piese decorative sau vestimentare.
Sinonime
- 1: (pop.) țurloi, (reg.) scuț, (Munt. și Dobr.) suligă, (prin Dobr.) sulughiță, (Olt.) țorțoloș, țuțuroi, (înv.) stur; sloi, (Olt., Ban. și Transilv.) sloiete
Cuvinte derivate
Traduceri
formație mică de gheață
|
|