abuz
Etimologie
Din franceză abus < latină abusus.
Pronunție
- AFI: /a'buz/
Substantiv
Declinarea substantivului abuz | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | abuz | abuzuri |
Articulat | abuzul | abuzurile |
Genitiv-Dativ | abuzului | abuzurilor |
Vocativ | ' | ' |
- (jur.) încălcare a legalității; (concr.) faptă ilegală.
- întrebuințare fără măsură a unui lucru; exces.
- Abuz de medicamente.
- (rar) eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc.
Sinonime
- 2: exces
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
Traduceri
încălcare a legalității
|
lipsă de măsură
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online