autentic

română

Etimologie

Din franceză authentique < latină authenticus.

Pronunție

• AFI: /a.u'ten.tik/

Adjectiv

Declinarea adjectivului autentic
	Singular	Plural
Masculin	autentic	autentici
Feminin	autentică	autentice
Neutru	autentic	autentice

1. care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci.
2. (despre acte) întocmit cu toate formele legale.

Cuvinte derivate

• neautentic

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online