carcasă

română

Etimologie

Din franceză carcasse.

Pronunție

• AFI: /kar'ka.sə/

Substantiv

Declinarea substantivului carcasă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	carcasă	carcase
Articulat	carcasa	carcasele
Genitiv-Dativ	carcasei	carcaselor
Vocativ	carcasă	carcaselor

1. îmbrăcăminte metalică exterioară a unui sistem tehnic, care susține anumite elemente ale acestuia și, eventual, îl protejează împotriva acțiunilor exterioare.
2. totalitatea oaselor care alcătuiesc scheletul unui animal.
3. scheletul unei mașini, al unei construcții etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online