cinstit

română

Etimologie

Din verbul a cinsti.

Pronunție

• AFI: /ʧinˈstit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului cinstit
	Singular	Plural
Masculin	cinstit	cinstiți
Feminin	cinstită	cinstite
Neutru	cinstit	cinstite

1. (adesea adverbial) care este de bună-credință; onest, corect; care nu înșală.
2. virtuos, fidel, cast.
3. (înv.) vrednic de respect; stimat, onorat.

Cuvinte derivate

• necinstit
• preacinstit

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din cinsti.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru cinsti.

Referințe

• DEX '98 via DEX online