circumferință

română

Variante

• circomferință

Etimologie

Din latină circumferentia, franceză circonférence.

Pronunție

• AFI: /ʧir.kum.fe'rin.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului circumferință
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	circumferință	circumferințe
Articulat	circumferința	circumferințele
Genitiv-Dativ	circumferinței	circumferințelor
Vocativ	circumferință	circumferințelor

1. curbă plană închisă, ale cărei puncte sunt egal depărtate de un punct fix, numit centru; cerc; lungimea unui cerc.
2. linie împrejmuitoare a unui corp, a unui loc în formă (relativ) rotundă; lungime a conturului unui corp.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online