control

română

Etimologie

Din franceză contrôle.

Pronunție

• AFI: /kon'trol/

Substantiv

Declinarea substantivului control
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	control	controale
Articulat	controlul	controalele
Genitiv-Dativ	controlului	controalelor
Vocativ	controlule	controalelor

1. analiză permanentă sau periodică a unei activități, a unei situații etc. pentru a urmări mersul ei și pentru a lua măsuri de îmbunătățire.
2. supraveghere continuă (morală sau materială); stăpânire, dominație.
3. putere de dirijare a propriilor sale gesturi și mișcări.
4. instituție sau grup de persoane care supraveghează anumite activități.
5. (la pl.) registru de evidență a personalului (și animalelor) unei unități militare.

Cuvinte derivate

• autocontrol

Cuvinte compuse

• cifră de control
• control de calitate
• control obștesc
• lucrare de control
• punct de control

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online