cornac

română

Etimologie

Din franceză cornac.

Pronunție

• AFI: /kor'nak/

Substantiv

Declinarea substantivului cornac
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cornac	cornaci
Articulat	cornacul	cornacii
Genitiv-Dativ	cornacului	cornacilor
Vocativ	cornacule	cornacilor

1. persoană care îngrijește și conduce elefanți sau, (p.ext.), alte animale.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online