crucifix

română

Etimologie

Din franceză crucifix < latină crucifixus.

Pronunție

• AFI: /kru.ʧi'fiks/

Substantiv

Declinarea substantivului crucifix
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	crucifix	crucifixuri
Articulat	crucifixul	crucifixurile
Genitiv-Dativ	crucifixului	crucifixurilor
Vocativ	crucifixule	crucifixurilor

1. obiect de cult (la catolici) reprezentând pe Cristos răstignit.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online