curmeziș

română

Etimologie

Probabil din a curma + sufixul -iș, sub influența sinonimului pieziș.

Pronunție

• AFI: /kur.me'ziʃ/

Adverb

1. de-a latul, transversal; pieziș.

Locuțiuni

• (loc.prep.) în (sau de-a) curmezișul = în lat, în diagonală.

Expresii

• În lungiș și în curmeziș sau și în cruciș și în curmeziș = în lung și (în) lat, peste tot, pretutindeni
• A se pune în cruciș și în curmeziș (sau în curmeziș, de-a curmezișul) = a încerca prin orice mijloace să zădărnicească ceva, a împiedica pe cineva în acțiunile sale; a se opune

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• micșurez

Referințe

• DEX '98 via DEX online