discretion
Vezi și : discrétion |
(English)
Etimologie
Din engleza medie discrecioun, care provine din anglo-normandă < latină discrētiō.
Pronunție
- AFI: /dɪ'skrɛʃ(ə)n/
Substantiv
discretion, (normal nenumărabil; pl. discretions)
- discreție; (p. ext.) prevedere, prudență, precauție
- Bob showed great discretion despite his knowledge of the affair.
- (putere de) judecată, înțelepciune
- I leave that to your discretion.