econoamă

română

Etimologie

Din econom.

Pronunție

• AFI: /e.ko'no̯a.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului econoamă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	econoamă	econoame
Articulat	econoama	econoamele
Genitiv-Dativ	econoamei	econoamelor
Vocativ	econoamo	econoamelor

1. (în trecut) persoană însărcinată cu administrarea unei instituții, a averii cuiva etc.; administratoare.
2. îngrijitoare a veniturilor unei mănăstiri.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online