flecară

română

Etimologie

Din flecar.

Pronunție

• AFI: /fle'ka.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului flecară
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	flecară	flecare
Articulat	flecara	flecarele
Genitiv-Dativ	flecarei	flecarelor
Vocativ	flecaro	flecarelor

1. persoană căreia îi place să vorbească multe, să spună fleacuri; limbută, guralivă, palavragioaică.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online