gloabă

română

Etimologie

Din slavă (veche) globa.

Pronunție

• AFI: /'glo̯a.bə/

Substantiv

Declinarea substantivului gloabă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	gloabă	gloabe
Articulat	gloaba	gloabele
Genitiv-Dativ	gloabei	gloabelor
Vocativ	gloabă	gloabelor

1. cal slab, prăpădit (și bătrân); mârțoagă.
2. amendă care se aplica cuiva ca urmare a săvârșirii unor delicte sau crime.
3. taxă care se plătea în trecut în scopul interzicerii redeschiderii unui proces.

Cuvinte derivate

• globi

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online