intermitent

română

Etimologie

Din franceză intermittent < latină intermittens, intermittentis.

Pronunție

• AFI: /in.ter.mi'tent/

Adjectiv

Declinarea adjectivului intermitent
	Singular	Plural
Masculin	intermitent	intermitenți
Feminin	intermitentă	intermitente
Neutru	intermitent	intermitente

1. care încetează și reîncepe la anumite intervale, care acționează cu întreruperi; discontinuu.
2. (adverbial) din când în când, la anumite intervale.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online