Variante de scriere Vezi și : luxă

Etimologie

Din franceză luxer < latină luxare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
luxa
Infinitiv a luxa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
luxez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să luxeze
Participiu luxat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a-și deplasa un os de la locul lui; a-și scrânti o mână, un picior etc.
    Și-a luxat osul umărului.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din luxa.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru luxa.

Referințe

  NODES