melodie

română

Etimologie

Din neogreacă μελοδια (melodía), italiană melodia, franceză mélodie.

Pronunție

• AFI: /me.lo'di.e/

Substantiv

Declinarea substantivului melodie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	melodie	melodii
Articulat	melodia	melodiile
Genitiv-Dativ	melodiei	melodiilor
Vocativ	melodie	melodiilor

1. succesiune de sunete îmbinate după regulile ritmului și ale modulației, pentru a alcătui o unitate cu sens expresiv.
2. compoziție muzicală, cântec.
3. (fig.) sonoritate plăcută; armonie, muzicalitate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online