mică

română

Etimologie

Din franceză mica.

Pronunție

• AFI: /'mi.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului mică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mică	mice
Articulat	mica	micele
Genitiv-Dativ	micei	micelor
Vocativ	mică	micelor

1. familie de minerale cristalizate, cu luciu sticlos, sidefos, care se desfac ușor în foițe subțiri (elastice și transparente), întrebuințate în industria electrotehnică, a unor materiale de construcție, la fabricarea unor sorturi de hârtie și vopsele etc.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Probabil latină mica „fărâmă”.

Substantiv

Declinarea substantivului mică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mică	mice
Articulat	mica	micele
Genitiv-Dativ	micei	micelor
Vocativ	mică	micelor

Locuțiuni

• (loc.adv.) (pop.) Într-o (sau pe) mică de ceas =
  • într-o clipă, foarte repede, imediat.
  • foarte des, mereu.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cima
• amic
• căim

Referințe

• DEX '98 via DEX online