pedepsi
Etimologie
Din neogreacă epédepsa (aor. al lui pedévo).
Pronunție
- AFI: /pe.depˈsi/
Verb
| Conjugarea verbului (se) pedepsi | |
| Infinitiv | a (se) pedepsi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) pedepsesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) pedepsească |
| Participiu | pedepsit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a aplica cuiva o pedeapsă pentru o greșeală sau o infracțiune săvârșită; a condamna, a osândi.
- L-a pedepsit cu amendă.
- L-a pedepsit exemplar pentru minciuna lui.
- (v.tranz. și refl. fig.) (înv. și reg.) a face să sufere sau a suferi chinuri fizice sau morale; a (se) chinui, a (se) tortura.
- L-a pedepsit Dumnezeu pentru faptele sale.
- Vei fi pedepsit pentru ingratitudinea ta.
Sinonime
- 1: (jur.) sancționa, condamna, (Transilv.) ștrofălui, (înv.) cerca, vedea
- 2: bate, (înv.) certa, oblici, răzbuna, răsplăti
Antonime
- (se) ierta
Cuvinte derivate
Traduceri
a supune unei pedepse
|