picta

Vezi și : pictă

română

Etimologie

Derivat regresiv din pictor și pictură sau din latină *pictare (sec. XIX), dubletul lui păta.

Pronunție

• AFI: /pikˈta/

Verb

Conjugarea verbului (se) picta
Infinitiv	a (se) picta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) pictez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) picteze
Participiu	pictat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a reprezenta o imagine, un model etc. pe pânză, pe carton, pe sticlă etc. cu ajutorul pensulei și a culorilor.

   A picta un tablou; a picta un aspect din natură.

2. (absol.) a se ocupa cu pictura, a practica pictura.
3. a acoperi sau a împodobi cu picturi un obiect, un material.
4. (v.refl.) (fam. și depr.; despre femei) a se farda (exagerat).
5. (fig.) a caracteriza (sugestiv), a înfățișa (plastic) prin cuvinte, într-o operă literară, ființe, situații, întâmplări.

Sinonime

• 1-2: zugrăvi, (înv. și pop.) scrie, (Transilv.) pingăli, (înv.) pictura, zografisi
• 4: se farda
• 5: descrie, zugrăvi

Cuvinte derivate

• pictare
• pictat

Cuvinte apropiate

• pictor, pictoriță
• pictorial
• pictoric
• pictura
• pictural
• picturalitate
• picturare
• picturat
• pictură

Traduceri

a executa o pictură

afrikaans: afskilder (Afrikaans) albaneză: pikturon (shqip) arabă: لون (العربية) (lawwana) armeană: նկարել (հայերեն) (nkarel) bretonă: liva (brezhoneg) catalană: pintar (català) cehă: malovat (čeština) chineză: 畫 (中文), 画 (中文) (huà), 繪畫 (中文), 绘画 (中文) (huìhuà) coreeană: 그리다 (한국어) (geu.ri.da) croată: slikati (hrvatski) daneză: male (dansk) engleză: paint (English) esperanto: pentri (Esperanto) estoniană: värvima (eesti) finlandeză: maalata (suomi) franceză: peindre (français) galiciană: pintar (galego) georgiană: ხატვა (ქართული), ხატავს (ქართული) germană: malen (Deutsch) greacă: ζωγραφίζω (Ελληνικά) (zografízo)

indoneziană: melukis (Bahasa Indonesia) interlingua: pinger (interlingua) islandeză: mála (íslenska) italiană: dipingere (italiano) japoneză: 画く (日本語) (kaku), 描く (日本語) (kaku) latină: pingere (Latina) maghiară: fest (magyar) napolitană: pittà (Napulitano), pentà (Napulitano), depégnere (Napulitano) neerlandeză: schilderen (Nederlands) occitană: pénher (occitan), pintrar (occitan) poloneză: malować (polski), namalować (polski) portugheză: pintar (português) rusă: рисовать (русский) (risovát'), писать (русский) (pisát') sardă: pintai (sardu) scoțiană: peant (Scots) siciliană: pittari (sicilianu) spaniolă: pintar (español) suedeză: måla (svenska) thailandeză: วาด (ไทย) (wâat) turcă: resmetmek (Türkçe), boyamak (Türkçe)

Etimologie

Din picta.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru picta.

Referințe

• DEX online