porumbea

română

Etimologie

Din porumbel.

Pronunție

• AFI: /po.rumˈbe̯a/

Substantiv

Declinarea substantivului porumbea
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	porumbea	porumbele
Articulat	porumbeaua	porumbelele
Genitiv-Dativ	porumbelei	porumbelelor
Vocativ	invariabil	porumbelelor

1. (reg.) porumbiță.
2. fructul porumbarului, sferic, de culoare neagră-vineție, cu gust acru, astringent; porumbă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online