punctișor

română

Etimologie

Din punct + sufixul -ișor.

Pronunție

• AFI: /punk.ti'ʃor/

Substantiv

Declinarea substantivului punctișor
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	punctișor	punctișoare
Articulat	punctișorul	punctișoarele
Genitiv-Dativ	punctișorului	punctișoarelor
Vocativ	punctișorule	punctișoarelor

1. diminutiv al lui punct; punctuleț.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online