rătăci

română

Etimologie

Probabil din latină errātĭcus sau *errātĭcāre.

Pronunție

• AFI: /rə.təˈʧi/

Verb

Conjugarea verbului (se) rătăci
Infinitiv	a (se) rătăci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) rătăcesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) rătăcească
Participiu	rătăcit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) a pierde drumul, a greși direcția, a nu mai ști unde se află.

   S-a rătăcit în pădure.

2. a se pierde de cineva.
3. (v.intranz.) a umbla de ici-colo căutând drumul, încercând să iasă la liman, să se orienteze, să ajungă la țintă.
4. (v.intranz.) a pribegi, a hoinări, a colinda.
5. (v.refl.) a se așeza într-un loc străin.
6. (v.tranz.) a nu mai ști unde a fost pus sau unde se găsește cineva sau ceva.

   A rătăci o carte.

7. (v.refl.) a ajunge, a se afla într-un loc unde nu se aștepta nimeni să se afle.

Sinonime

• 1: greși, încurca, pierde
• 2: pierde, răzleți
• 3: hoinări
• 4: colinda, hoinări
• 6: pierde

Cuvinte derivate

• rătăceală
• rătăcire
• rătăcit
• rătăcitor

Traduceri

a umbla căutând drumul

arabă: ضل الطريق (العربية) (Dálla al-Tariiq) armeană: կորել (հայերեն) (korel) chineză: 迷路 (中文) (mílù) coreeană: 길을 잃다 (한국어) (gir-eul ilta) engleză: get lost (English), become lost (English), lose oneself (English) finlandeză: eksyä (suomi), mennä hukkaan (suomi) franceză: se perdre (français), s'égarer (français), se paumer (français) (argou) germană: sich verirren (Deutsch), sich verlaufen (Deutsch), die Orientierung verlieren (Deutsch) italiană: perdersi (italiano)

japoneză: 迷う (日本語) (まよう, mayou) poloneză: zgubić (polski) (się), zabłądzić (polski) portugheză: perder-se (português) rusă: заблудиться (русский) (zabludít'sja) spaniolă: perderse (español) suedeză: gå vilse (svenska), komma vilse (svenska), irra bort (svenska) (sig), förirra (svenska) (sig) vietnameză: lạc (Tiếng Việt), lạc đường (Tiếng Việt), lạc lối (Tiếng Việt)

a încurca printre altele de același fel, neștiind unde se află

engleză: lose (English), misplace (English) finlandeză: kadottaa (suomi), hukata (suomi) franceză: égarer (français) germană: verlegen (Deutsch) greacă: παραχώνω (Ελληνικά) (parachóno), παραπετάω (Ελληνικά) (parapetáo) italiană: perdere (italiano), smarrire (italiano) japoneză: 置き忘れる (日本語) (okiwasureru) neerlandeză: misleggen (Nederlands)

norvegiană: forlegge (norsk) poloneză: zapodziać (polski), zawieruszyć (polski) portugheză: perder (português) rusă: затерять (русский) (zaterjat') spaniolă: perder (español) suedeză: malplacera (svenska); förlägga (svenska), slarva bort (svenska) turcă: yanlış yere koymak (Türkçe)

Etimologie

Din rătăci.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru rătăci.

Referințe

• DEX online