raporta

română

Din franceză rapporter.

Conjugarea verbului raporta
Infinitiv	a raporta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	raportez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să raporteze
Participiu	raportat
Conjugare	I

(v.tranz.) a stabili un raport între două (sau mai multe) noțiuni, a le pune în legătură unele cu altele, a considera ceva în relație cu...
(v.refl.) a se referi, a face aluzie la ceva.
(v.tranz.) a găsi valoarea pe care o are o mărime când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea.
(v.tranz.) a reprezenta grafic pe un plan, la o anumită scară, elementele unei ridicări de teren.
(v.tranz.) a prezenta (în scris sau oral) un raport (cu caracter oficial); a aduce un lucru la cunoștința cuiva.
(v.tranz.) a relata, a povesti ceva (în mod indiscret și cu răutate); a pârî.
(v.tranz.) a produce venituri, a aduce beneficii.