regn

română

Etimologie

Din franceză règne < latină regnum.

Pronunție

• AFI: /reɡn/

Substantiv

Declinarea substantivului regn
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	regn	regnuri
Articulat	regnul	regnurile
Genitiv-Dativ	regnului	regnurilor
Vocativ	regnule	regnurilor

1. cea mai mare categorie sistematică în biologie; fiecare dintre cele trei diviziuni ale corpurilor din natură: animal, vegetal și mineral.

Cuvinte derivate

• subregn

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online