risipire

română

Etimologie

Din risipi.

Pronunție

• AFI: /ri.si'pi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului risipire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	risipire	risipiri
Articulat	risipirea	risipirile
Genitiv-Dativ	risipirii	risipirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a risipi și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri