stabilire

română

Etimologie

Din stabili.

Pronunție

• AFI: /sta.bi'li.re/

Substantiv

Declinarea substantivului stabilire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stabilire	stabiliri
Articulat	stabilirea	stabilirile
Genitiv-Dativ	stabilirii	stabilirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a stabili și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină stabilīre < stabiliō.

Pronunție

• AFI: /stabi'lire/

Verb

1. a stabili, a determina, a fixa, a preciza, a defini
2. a decide, a hotărî, a ordona, a decreta
3. (spec.) a fonda, a constitui

Sinonime

• 1: fissare, istituire, definire, concordare
• 2: decidere, decretare
• 3: instaurare, fondare

Antonime

• abolire, abrogare, sopprimere

Cuvinte derivate

• restabilire
• stabilimento
• stabilirsi
• stabilito
• stabilitura

Cuvinte apropiate

• stabile

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din stabiliō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

1. forma de infinitiv prezent activ pentru stabiliō.